Situația pandemică a avut efecte multiple în mai multe domenii, inclusiv în sistemul de educație. Astfel s-a vorbit din ce în ce mai mult de educația remedială sau de ore remediale. A apărut un ordin de ministru în acest sens. A existat și un program național de educație remedială cu scopul sprijinirii elevilor, sporirea șanselor acestora și diminuării riscului de părăsire timpurie a școlii. S-a realizat și un proiect cu finanțare externă în acest scop. Grupul țintă îl constituie elevii din ciclul primar și gimnazial. Un director din Ministerul Educației a fost coordonatorul proiectului, iar la nivelul fiecărui județ au existat și câte un coordonator județean. Majoritatea au fost din cadrul Inspectoratelor Școlare Județene: inspectori școlari generali, inspector școlari generali adjuncți sau inspectori școlari. Candidații au fost cam unul pe un loc, ceea ce înseamnă că informația a ajuns doar la cine trebuie. Așadar nu se poate discuta nicidecum în această situație despre transparență în procesul de selecție.
Se știe că de o anumită perioadă nu s-au mai organizat concursuri pentru funcțiile de inspectori școlari din cadrul acestor Inspectorate Școlare Județene. Probabil este mult mai convenabil pentru culorile din diverse coaliții aflate în anumite momente la conducerea țării să-și numească oamenii în aceste funcții. Astfel, în caz de nevoie, aceștia răspund la diferite comenzi.
Și în situația programului național de educație remedială tot inspectorii școlari au fost și cei cărora le-a surâs șansa de a câștiga niște bani în plus. Este vorba de suma de 23.520/ coordonator județean. Evident nu se pune problema de a se fi oferit șansa tuturor tinerilor performanți din învățământ să participle la această selecție.
În proiect mai sunt implicați și 10 coordonatori naționali/ regionali și 108 experți județeni, salariile destinate plății acestora fiind destul de importante.
La un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării coordonatorul județean este tot un inspector școlar (F.M.), fina președintelui Consiliului Județean. Conform fișei postului atribuțiile unui coordonator județean au fost: de monitorizare a activităților remediale, de coordonare a echipelor de experţi judeţeni, de monitorizare a desfăşurării programului naţional pilot de tip „școală după şcoală,” de centralizare a documentelor și rapoartelor de evaluare, etc.
În această zonă de nord a țării apar câteva fraze în raportul privind starea învățământului pentru anul școlar precedent care fac referire numai la scopul programului, grupul țintă și numărul de participanți: 79 de unități de învățământ.
Analizând unele tipuri de activități pe care ar fi trebuit să le realizeze un astfel de coordonator județean, programul acestor activități cu copiii de nivel primar și gimnazial și programul de muncă de 8 ore/ zi ca inspector școlar, nu se poate să nu observe o suprapunere a programului de inspector școlar și a celui de coordonator județean, iar banii au provenit pentru aceste activități din două surse.
Ar mai fi un aspect relevant: în anul școlar în curs inspectorul școlar din zona de nord a țării (F.M.) nu avea atribuții pentru învățământul primar sau cel gimnazial, deoarece sfera de activitate era la un alt nivel, cel al educației timpurii.
Este nevoie de inspectori școlari numiți și susținuți de culorile de la conducerea țării deoarece școala este unul dintre angajatori. Iar atunci când este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare nu este deloc de neglijat nici culoarea celui care conduce școala, Inspectoratul Școlar Județean sau Primăria.
Deci, fie că se discută de bani, de proiecte, de fonduri europene, de timp de lucru suprapus, de lipsa transparenței, de accesul la unele informații, se pare că toate aceste aspecte duc direct la CORUPȚIE.
,,Ori de câte ori există cineva care are mai multe oportunităţi decât alţii, acest lucru hrăneşte CORUPŢIA.” (Enrique Pena Nieto)
Maria Tudose