La un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării condus de un ,,general roșu” (P.M.C.) concursul de directori/ directori adjuncți a pornit strâmb de la primul anunț pe site.
Legislația este clară: unul dintre directorii unei unități de învățământ care are formațiuni de studiu cu predare în limba minorităților naționale are nevoie de documente care atestă cunoașterea limbii în primul rând. Legislația nu pretinde ca toți candidații la funcțiile de conducere ale acelei unități de învățământ să cunoască limba minorității și nici nu condiționează ambele posturi, însă trei inspectori școlari semnatari a unui prim anunț au încercat să blocheze câteva funcții de conducere printr-un ,,mic exercițiu” de exces de putere.
Rețeta a fost să condiționeze toate funcțiile dintr-o unitate de învățământ în care sunt și formațiuni de studiu specifice minorităților ca să îi descurajeze probabil pe potențialii candidați sub sintagma: ,,numai pentru unul.”
Dacă ar fi aplicat corect legea, acești semnatari ai primului anunț trebuiau să desemneze o funcție pentru a fi ocupată condiționat de certificate și avize, așa cum s-a procedat de către ALTE INSPECTORATE ȘCOLARE JUDEȚENE din țară. Scuza ulterioară anunțului a fost că nu se putea individualiza postul pentru că la data anunțului nu era constituită comisia de organizare a concursului.
Adevărul este că dacă nu exista bâlba inițială, din anunțul publicat în 17 august 2026, nu era nevoie de o adresă de clarificare ulterioară. De fapt, corectura sau precizarea ulterioară primului anunț este chiar ,,autodenunțul” acestui Inspectorat Școlar Județean din nordul țării.
Metodologia de concurs, aprobată prin ORDIN de MINISTRU a adăugat cerința unui ,,aviz favorabil scris și motivat” de la grupul parlamentar, depășind Legea 198/ 2023 care cere o simplă ,,consultare.” Cu alte cuvinte, e nevoie de un drept de VETO pentru niște ,,grupuri de interese.”
Avizul impus ca o condiție eliminatorie de fond înseamnă și că dacă un profesor care ar trece toate probele unui concurs pentru a ocupa o funcție de director sau de director adjunct nu poate fi numit în funcție decât dacă ar avea un astfel de aviz. Sau, dacă un candidat obține punctaj maxim la toate probele, dar nu are aviz, poate să rateze funcția de director comparativ cu un alt profesor care își ia la limită probele, dar are aviz.
- Acest concurs este o selecție bazată pe merite profesionale sau un ,,concurs” de avize?
A consulta înseamnă a cere o opinie, a comunica. Acest lucru l-a dorit legiuitorul, nicidecum un aviz eliminatoriu, așa cum a ajuns să apară într-un ORDIN de MINISTRU.
- Poate anula un ORDIN de MINISTRU o LEGE în dreptul administrativ?
O astfel de practică poate anula însăși esența unui concurs: nu notele dau valoare candidatului, ci eligibilitatea unei organizații care reprezintă o minoritate națională în Parlamentul țării.
Întrebări de reflecție:
- Dacă un profesor este blocat să ocupe o funcție publică doar pentru că nu obține un aviz scris și motivat de la organizație care reprezintă o minoritate națională în Parlamentul țării, nu cumva i se transformă dreptul constituțional de a candida într-un privilegiu acordat pe altă linie?
- Cum se garantează accesul legal la o funcție de director într-o unitate de învățământ dacă un candidat e eliminat nu de lege, ci de voința unei organizații care reprezintă o minoritate națională în Parlamentul țării?
- Când doi profesori au aceeași pregătire, dar sunt tratați diferit doar pe baza deținerii unui aviz de la o organizație care reprezintă o minoritate națională în Parlamentul țării, se mai poate vorbi de egalitatea cetățenilor în fața autorităților?
Maria Tudose