Imediat după ce a început anul școlar 2022- 2023 universul edcațional dintr-o zonă de nord a țării a fost ,,binecuvântat” cu numirea unui fost inspector școlar (V.M.C.) într- o funcție de director. La o unitate de învățământ directorul ar trebui să fie garantul legalității, numai că, se pare, la acest director garanția a expirat înainte de instalare.
Nu bine a început anul școlar cu noul director că instituția a trecut printr-o ,,criză de identitate vizuală:” antetul spunea una, ștampila striga alta. Apoi s-a putut observa chiar o ,,creativitate onomastică” a instituției care furniza servicii educaționale: directorul a schimbat denumirea, ocolind instituția care avea autoritate în acest sens. Lucrurile nu s-au oprit și a urmat o ,,dualitate digitală:” în timp ce în baza de date națională (SIIIR) apărea o denumire, realitatea juridică locală o contrazicea. Și achizițiile publice s-au dovedit un ,,sport extrem:” a dota unitatea pe o denumire, dar în documente să apară alta poate intra în categoria ,,shopping-ului sub acoperire.” Însă cireașa de pe tort s-a dovedit a fi utilizarea unui cod de identificare fiscală pentru două denumiri diferite. Se poate spune că nu e nevoie de un talent aparte să exiști sub două nume diferite în sistemele statului, ci de protecția șefului.
Trecerea de la program normal la program prelungit nu era doar o chestiune de servit masa, ci și o modificare de parametri. A face angajări pentru programul prelungit care nu era autorizat, adică nu exista, a crea state de plată și obligații juridice este ca și cum cineva încearcă și apoi reușește să transforme o instituție într-o afacere personală după reguli proprii. Schimbarea locației fără o autorizație provizorie de funcționare pentru noua adresă este, pe scurt, definiția funcționării ,,la negru.” Și atunci se poate spune că directorul a tratat unitatea de învățământ ca pe un spaiu unde regulile contează doar când îi convin, uitând complet că educația nu poate funcționa în regim de improvizație. După trei ani în care s- au eliberat documente și s- au consumat bugete în afara legii a sosit și o instituție a statului din subordinea Ministerului Educației și Cercetării să pună ștampila.
În cele din urmă: lipsa autorizației provizorii de funcționare a programului prelungit în noua locație sau a celui antepreșcolar sau numele unității de învățământ schimbate după vânt nu sunt dovada unui experiment de tip ,,free style administrativ” deoarece adevărata miză erau banii. H.G.- ul privind costul standard spune că statul varsă sume diferite dacă ai un copil la program normal sau la prelungit fie de doi ani, fie de vârstă preșcolară.Trebuie să beneficiezi de protecția mai mare decât cea zonală ca să primești fonduri publice bazate pe parametri de funcționare pe care ARACIP nu i-a recunoscut deoarece nu a fost invitat la o vizită de evaluare. Fiecare leu intrat în conturi pentru program prelungit neautorizat timp de trei ani este fie o ,,alchimie bugetară,” fie o ,,subvenție pentru impostură,” fie moneda de schimb a unei ,,fraude mascate.”
Fișă de evaluare a activității ,,generalului roșu” (P.M.C.) al unui Inspectorat Școlar Județean din nordul țării privind această activitate:
Criteriul 1: geografie aplicată – conform adreselor oficiale asumate unitatea de învățământ se afla simultan pe străzi diferite.
Criteriul 2: relația cu MINISTERUL – arta dezinformării. A vândut ,,gogoși administrative” poleite în termeni tehnici.
Criteriul 3: alchimia financiară: a aprobat concursuri și a permis plăți pentru personalul unui program prelungit ,,fantomă.”
Criteriul 4: management prin favoritism. A numit un director, fost inspector școlar cu un calificativ ,,foarte bine” netrecut prin consiliul de administrație, ceea ce confirmă că la acest Inspectorat Școlar Județean din nordul țării competența este înlocuită cu loialitatea.
Și regizorul și actorul au jucat într-o piesă de teatru absurd pe banii contribuabililor și au picat examenul de integritate.
În loc de concluzii: vizita ARACIP din 2025 nu este o validare, ci un ,,certificat de deces” al legalității pentru perioada septembrie 2022- septembrie 2025. Banii publici cheltuiți nu se ,,albesc” în urma unei vizite tardive. Mitul ,,curățării” prin ARACIP nu poate fi considerat ,,spovedania” care șterge toate păcatele din 2022. Șocant pentru unii ,,lucrători” din Ministerul care se ocupă de EDUCAȚIE: timpul nu curge înapoi. Autorizarea nu este echivalenta mașinii timpului. Nu se poate pune problema unei greșeli de dactilografiere, ci despre o stare de ilegalitate sistemică. Cei care susțin că este bine în prezent sunt cei care acceptă că din 2022 procesul educațional finanțat prin fals a fost un experiment clandestin sub privirea îngăduitoare a celor care în loc de măsuri ferme au preferat să fie ,,sensibili” la confortul unui director și a unui ,,general roșu.”
Din 2024 unii angajați a MINISTERULUI care se ocupă de EDUCAȚIE au încercat metoda: ,,complicitate prin somnolență.” Câteodată tăcerea nu este pasivitate, este și un ,,covor roșu” întins ilegalităților.
Este de-a dreptul fascinant cum pentru unii angajați ai statului român lipsa autorizațiilor nu reprezintă un obstacol, ci un ,,condiment” care face ca ,,bufetul suedez al banilor publici” să fie mai apetisant.
Maria Tudose