Finalizând etape de acordarea unor ,,merite,” după concursuri grele, unii inspectori școlari vor însoți directorii în sălile de clasă să completeze fișe de asistență pentru dascălii asistați. Modelul acestor fișe se află în niște anexe, care nu sunt pentru ochii profesorilor, demonstrând ,,maximă transparență,”,,obiectivitate” și ,,profesionalism” inițiatorii acestui demers de la un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării.
Rolul inspectorului școlar la aceste activități va fi să: ,,consemneze în fișa de observare feedback-ul oferit de către director cadrului didactic asistat.” Nu se știe însă în a cui fișă se va face această consemnare. Aceste aspecte se desfășoară în contextul în care majoritatea directorilor sunt selectați în urma unui concurs și se apropie de finalul mandatului câștigat, concurs organizat de același Inspectorat Școlar Județean din nordul țării.
Dacă s-a ajuns la această ,,performanță” managerială, lucrurile sunt cât se poate de clare pentru toți, indiferent că fac parte dintre actorii sistemului educațional sau dintre beneficarii serviciilor oferite de unii actori.
Revenind la subiectul ,,merite” printre cei nominalizați se află cadre didactice care: au reușit niște ,,performanțe.” Unul dintre aceștia (D.L.) semnează alături de sora ei (V.M.) și de inspectorul școlar de specialitate (F.M.) un tabel centralizator cu niște premii date la un concurs aflat într-unul din calendarele Ministerului Educației aproximativ anul trecut pe această vreme. Trebuie evidențiat că la acel concurs regional câștigătoarea ,,meritelor” și alți semnatari ai echipei de jurizare aveau mai multe roluri: îndrumau copiii pentru acel concurs, dar își ofereau și premii copiilor îndrumați, sub atenta supraveghere a inspectorului școlar de specialitate.
Un alt dascăl ,,plin de merite” (R.I.) a contribuit din plin la ,,povestea cu bucluc” a arhivării unor documente de la o unitate de învățământ (unele declarate de negăsit de directorul din acea perioadă), a manageriat un grup de discuții în care a permis alături de director defăimarea unui cadru didactic de către un consilier juridic al aceluiași Inspectorat Școlar Județean din nordul țării. Nu trebuie trecut ușor cu vederea nici faptul că același dascăl la o activitate metodică nu făcea diferența între un joc didactic (oferit ca exemplu de bună practică)specific dezvoltării limbajului și unul specific domeniului științe. Acel joc a constituit, la rândul lui, tot un exemplu de bună practică oferit practicanților care doreau să se pregătească pentru meseria de dascăl.
Nu trebuie uitat nici faptul că în această etapă se finalizează niște rapoarte pentru copiii care pleacă la școală. După marea ,,consfătuială”din toamna anului școlar curent, disperarea, neștiința și neputința unora nu este justificată în această etapă de final de an școlar decât dacă activitatea autumnală a fost doar una în care s-a bifat ideea sau participanții nu au avut curajul să adreseze întrebări.
Fiind finalizată etapa de reînscriere a copiilor care frecventează diferite grădinițe și creșe, același inspector școlar de specialitate (F.M.) a reușit alături de întreaga echipă din comisia județeană să demonstreze încă o dată că există neconcordanță între ceea ce se afișează pe site-ul oficial al aceluiași Inspectorat Școlar Județean din nordul țării și ceea ce afișează un director (V.F.) la o unitate de învățământ din aceeași zonă de nord a țării. Este important de știut că acesta este unul dintre directorii consiliați și monitorizați de unii inspectori școlari de la acest Inspectorat Școlar Județean din nordul țării.
În momentul în care un astfel de director (V.F.) are o sesizare de la un angajat depusă tocmai la Inspectoratul Școlar Județean, ,,rețeta” oferită este: comisie de cercetare disciplinară împotriva celui care a avut curajul să scrie aspecte grave din managementul acelui director consiliat și monitorizat.
Se așteaptă cu declarații la comandă ajutoarele directorului. Unele deja spun pe ici pe colo că toți angajații de la un anumit nivel din organigrama instituției s-ar teme de salariatul care a sesizat. ,,Gurile rele” spun că alții sunt dispuși să scrie că acel angajat le perturbă activitatea cu copiii.
Directorul instigă și alți angajați să declare la venirea inspectorilor școlari monitori că intenționat salariatul subordonat a făcut unele acțiuni.
Nu trebuie scăpat din vedere că atunci când lipsește câte un angajat sarcinile acestuia ar trebui preluate de alți subordonați ai directorului din acea unitate de învățământ. Numai că nici directorul și nici administratorul nu au timp de așa ceva.
Iar în timpul în care cei doi își beau cafeau împreună sau în timp ce copiii se accidentează administratorul are lucruri de ,,rezolvat” cu un colaborator, care nu e de găsit de urgență acolo unde ar trebui să ofere ajutor.
Același director (V.F.) se ocupă și de alte aspecte: trimite câte un cadru didactic din ,,conciliul director” să caute unii angajați la ,,locul de muncă” în timp ce acesta are activitate didactică cu copiii, uitând acel cadru didactic să-i spună directorului ce bine era când trăgea câte un pui de somn alături de copii sub directa supraveghere a unor subalterni puși sub lupa managerială actuală.
Doar angajatul luat în vizor de director este văzut la diferite manifestări artistice ,,păstorite” de același director. Ceilalți ,,gură cască” cu atribuții fie la cratițe sau la hârtii pot petrece minute în șir la spectacol. Directorul are ochi doar pentru unii.
Așa se întâmplă când un director este și consiliat și monitorizat de inspectori școlari de la un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării.
Așa stau lucrurile când în ,,conciliul director” au ajuns cadre didactice care s-ar integra perfect la rubrica: ,,AȘA NU!”
Acestea sunt o parte din reușitele și rezultatele unor concursuri organizare de acest Inspectorat Școlar Județean din nordul țării.
,,Rețeta” aplicată angajaților din EDUCAȚIE care au curajul să arate neregulile unor directori protejați sfârșesc prin a fi cercetați și sancționați pentru a fi reduși la tăcere.
Și, nu în ultimul rând, acestea sunt efectele unui management la distanță: administratorul (B.M.) șoptind pe ici- pe colo că fostul director (G.I.T.) este cel care ,,conduce în continuare instituția din umbră.”
Se caută în continuare cu celeritate: interesul superior al copilului.
Maria Tudose