La un Inspectorat Școlar din nordul țării unii și-au făcut diverse obiceiuri. După ce au văzut că pot ,,semna condica” acolo în mai multe zile acum trei ani (A.L., P.O., P.A., M.N., C.E., A.F., P.M., V.M., S.L., C.A.), urmând a fi și plătiți pentru aceasta, dar nu acolo, ci la o unitate de învățământ din aceeași zonă, unii dintre aceștia și-au reluat activitatea.

Se pare că s-a uitat cu desăvârșire de interesul superior al copilului și de către cei prezenți și de către gazde. Dar, evident, a uitat și directorul (G.I.T.) care a ,,orchestrat” de această dată ,,semnarea condicii” la acest Inspectorat Școlar, și a ,,întărit garnitura” și cu o altă categorie de personal, personalul nedidactic.

Dacă la acea oră a rămas cu beneficiarii doar o singură persoană care se ocupă de îngrijire (D.A.), celelalte, numite de același director ,,fetele mele” (S.L., M.G., B.V., S.E., C.C., V.S., C.L., S.A., M.S., S.O.) în timpul programului au plecat să ,,semneze condica” după modelul agreat și tolerat de director și același Inspectorat Școlar. Nu a lipsit din delegație nici consilierul de etică (A.F.) care și-a dat demisia din funcție, dar a semnat în continuare note și rapoarte de constatare, uitând cu desăvârșire de actul unilateral asumat prin semnătură.

Pentru unii ,,interesul superior al copilului” se află doar pe hârtie, în rapoarte și programe deoarece sună bine. În realitate, sub atenta coordonare a acestui director cu concurs (fost inspector școlar) lucrurile stau diferit. Nu a contat nici plânsul beneficiarilor direcți, nici faptul că nu s-a mai știut care de unde să fie ridicat de către aparținători, nici respectarea anumitor hotărâri de concilii, etc. De data aceasta a fost un alt interes: susținerea unui director care poate închide ochii la toate derapajele ,,fetelor mele,” bineînțeles în detrimentul beneficiarilor și cu încălcarea constantă a legilor țării.

Nici după ,,semnarea condicii” nu s-au reîntors la program, considerând că merită un răsfăț în altă parte după această ispravă. Plata se face oricum. Nu contează realitatea și nici concordanța documentelor. Acestea pot să dispară, pot să fie corectate, pot să fie ignorate, deoarece există exercițiu și în acest sens. Iar, dacă încerca cineva să spună contrariul, reacția directorului este: ,,Vrei și tu să mă demaști?”

Ar mai fi poate ceva de adăugat: aceste lucruri se întâmplă sub directa supraveghere a celor care au și atribuții de a controla respectarea unor legi, ordine de ministru, regulamente, programe, fișe ale postului, etc.

Un angajat nu poate să fie plătit pentru o activitate desfășurată (după un program aprobat) conform unei fișe a postului într-un anumit spațiu, dacă acesta nici măcar fizic nu este acolo, decât dacă directorul acceptă acest lucru (evident printr-o învoire scrisă). Dacă o dată s-a putut, se pare că se va putea și altă dată. Nu se poate ieși din timpul programului de serviciu din unitatea unde îți desfășori activitatea decât cu aprobarea sau învoirea conducătorului instituției, fără a suporta unele consecințe. Dar, dacă este vorba de a acoperi tocmai modul de lucru și neregulile șefului, se pare că se poate și aceasta.

Și probabil se pot primi și alte recompense pentru aceste ,,realizări”: recupararea unor ore, evident o recuperare pe hârtie, pentru că hârtia unora suportă orice.

Maria Tudose

Leave a Comment

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *