În România, stat de drept, Constituția țării le conferă anumite drepturi cetățenilor. Printre acestea sunt: dreptul la informație, dreptul la vot, dreptul la grevă, dreptul de petiționare, dreptul la a fi ales, dreptul la ocrotirea sănătății, etc.
Există și alte legi care precizează ce se întâmplă când cineva îngrădește drepturile recunoscute prin lege ale omului. Modalitățile de îngrădire ale anumitor drepturi cetățenilor capătă de multe ori diverse forme. Tot legile țării spun că este vorba despre discriminare atunci când scopul sau efectul este restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului recunoscute de lege în domeniile vieții publice.
Așadar, când un director (G.I.T.) îngrădește anumite drepturi constituționale ale unor angajați, apelând la tot felul de modalități de a împiedica exercitarea acestora, acest aspect duce la discriminare. Când unii angajați își exercită aceleași drepturi fără nicio îngrădire, restricție, consecință, fiind chiar încurajați și instigați de același director să realizeze unele acțiuni este vorba și de inechitate de tratament.
Fie că este vorba despre persoane fizice, juridice, publice sau private sau de instituții publice unde există anumite condiții de încadrare în muncă, anumite criterii sau condiții de promovare, selectare, recrutare, formare, perfecționare profesională sau acces la diferite forme și niveluri de orientare sau formare, atunci când efectul este restrângerea unor drepturi, înlăturarea recunoașterii, inegalitatea de tratament este vorba tot despre discriminare. Iar dacă aceasta este cu acordul lucrătorilor din instituțiile cu rol în controlul respectării legislației, cu rol de consiliere, precum și de evaluare este cu atât mai grav, ajungându-se la ideea de complicitate între instituțiile statului, care au uitat ce roluri au, mergând pe o stradă înfundată, chiar dacă indicatorul este mare, vizibil și așezat chiar la intrarea pe acea stradă.
Poate că un simplu exemplu de ,,soluționare a unor probleme” ar fi edificator: Ministerul Educației este înștiințat de anumite aspecte care se întâmplă în cadrul sectorului, într-un colț din nordul țării. Acesta trimite lucrurile spre soluționare unui Inspectorat Școlar din aceeași zonă a țării. Delegații acelui for zonal dau spre ,,soluționare” problemele celui care le-a creat. Astfel se ajunge în situația ca cel arătat cu degetul să ,,rezolve” problemele evident în ritmul și stilul propriu, fără a ține cont de ce spune legea sau chiar de recomandările primite. Concluzia la care se poate ajunge:,,Toți o apă și-un pământ.”
Când pe tapet apar aspecte din activitatea unei persoane, acestea nu pot fi ,,soluționate” de persoana în cauză (G.I.T.) sau chiar de către subordonații acesteia, chiar dacă declară că au ajuns ,,la performanța” să ,,semneze și cu mouse-ul,” de acasă documente importante, aceasta însemnând și scoaterea unor acte dintr-o instituție publică de stat (nu că ar fi prima sau singura dată).
Toate stăruințele, metodele, strategiile și intervențiile de ,,rezolvare” a unor aspecte de pe tapet în afara cadrului legal sunt de fapt niște abateri care conform legii se și sancționează.
,,Legalitatea” soluționării unor probleme prin diverse tehnici (unele experimentate și în alte conjuncturi) ale unor ,,maieștri” agreați de diverse culori coalizate a ajuns să depășească și granița moralității, și a legalității, și a bunului simț, și a bunei credințe sau a imaginației unora.
Dar, tot de ,,rezolvări” este vorba și atunci când același director semnează erate (nu este prima dată), redactate de acasă în ultima perioadă de un alt fost director și ,,semnate cu mouse-ul.” Acestea se justifică însă folosind considerentul că se poate întâmpla oricui să greșească, ignorând modul legal de remediere a așa- zisei greșeli.
Greu cu semnăturile!
Tot pentru ,,rezolvarea” sau justificarea unor aspecte același director face delegarea atribuțiilor unor persoane cărora nu le dă nici drept de semnătură în unele perioade. Iar altora, în alte perioade, le dă pentru ca unele acuzații să fie mai multe, mai diverse, din mai multe părți, chiar și de acasă.
Chiar dacă explicațiile s-ar baza pe a da crezare unor note de relații cu ton amenințător din partea unui director, sau la o mână întinsă aceluiași director în urma unui strigăt de ajutor la nivel zonal, faptele nu se pot nici ascunde, nici nega: nici ale fostului inspector școlar, actual director (G.I.T.), nici ale foștilor colegi dintr-un Inspectorat Școlar din nordul țării (M.D.C., F.M., P.V.G.).
Maria Tudose