Metodologia de organizare și funcționare a consiliului de administrație a unităților de învățământ are specificații clare și pentru Inspectoratele Școlare Județene și pentru unitățile de învățământ. Chiar dacă Inspectoratul Școlar din urbea noastră și-a realizat destul de târziu prevederile specificate în această metodologie, mai există și la ora actuală directori cu concurs (V.C.D.) care nu respectă nici prevederile metodologiei și nici cele date prin procedură de către județ, chiar dacă ,,generăleasa” îi tot roagă și le scrie pe grupuri și grupulețe să respecte prevederile acesteia. Ba mai mult, au afișat pe site ordinul de ministru privind funcționarea consiliului de administrație abrogat anul trecut. Dar, nu este singurul caz. Sunt și alți directori cu concurs care nu știu că hotărârile consiliului de administrație se afișează pe site-ul unității de învățământ (M.B., C.C., C.F. etc.) Mai există și o altă categorie de directori, care au redus ședința de consiliu de administrație la un link de vot (G.I.T.).
Oare după care metodologie sau procedură lucrează acești distinși directori cu concurs?
În perioada actuală se prezintă de către directori comisiei județene de mobilitate, conform calendarului de mobilitate, proiectele de încadrare. Discuțiile sunt de toate felurile. Unii inspectori școlari au exprimări de genul: ,,Aveți grijă ce doriți, că urmează evaluarea d- voastră!” Unii directori ar dori să realizeze o catedră de limba franceză, de exemplu, doar din opționale. Alți directori cu concurs atribuie dirigenția prin proiect de încadrare profesorilor suplinitori, nu profesorilor titulari, așa cum prevede legislația. (B.C.R.)
O dată cu schimbarea directorilor din ianuarie anul curent, s-au schimbat și profesorii la anumite clase/ grupe. Și va mai urma o schimbare după al doilea concurs de directori organizat tot în acest an școlar. Dacă la unii copii au întârziat să apară profesorii la timp, într-un târziu și-au făcut totuși apariția, dar nu pentru mult timp, deoarece peste 2 luni vor merge la o altă unitate de învățământ, unde directorul cu concurs (C.Ș.) i-a promis continuitate pe postul unei doamne care intră în concediu de creștere a copilului. Totul cu acordul inspectorului de specialitate (V.M.).
Oare unde este interesul copilului în atâtea mutări de dascăli la aceeași clasă/ grupă pe parcursul unui an școlar?
Sau ce vină au copiii?
Dar, dacă unii inspectori școlari își permit astfel de activități, de ce nu și-ar permite și directorii, mai ales cei cu concurs?
A denigra subordonații (G.I.T.) pe un mare grup de directori ai zonei pentru unii este o dexteritate.
Dar, nu este singurul caz. Dacă unui director cu concurs (B.C.R.) i se semnalează o greșeală, își permite să amenințe: ,,Eu nu voi găsi o greșeală, ci cel puțin trei, deoarece sunt destul de deșteaptă.”
Un alt director agreat de actuala conducere uită că trebuie să fie concordanță la unii salariați între condică, cerere de concediu și programul de salarizare, de exemplu, în acordarea concediului de odihnă. (S.B.L.)
Dar nu doar despre directori se pot da astfel de exemple, ci și despre metodiști. Chiar dacă există procedură de inspecții online, aceasta nu trebuie respectată de către toți metodiștii agreați de inspectorul de specialitate (V.M.). Spre exemplu, după ce se termină inspecția online, analiza activităților asistate se realizează face- to- face de către unii metodiști. (N.P.)
Oare de ce trebuie să meargă candidatul înscris la un grad didactic în fața metodistului la finalul inspecției online?
Sau cu ce?
Tot în legătură cu inspecțiile școlare, există în zona noastră și alte practici: chiar dacă este vorba de același tip de inspecție școlară, din același an școlar. Se pare că procedura este diferită de la o uniate de învățământ la alta. De exemplu, la o unitate de învățământ nu se specifică care inspector școlar la ce oră sau la ce clasă intră, iar la alta se cere ,,centralizarea opțiunii” cadrelor didactice pentru inspecția școlară din timp.
O altă practică din zona noastră: directorul (G.I.T.) anunță ziua (nu dascălul sau ora) când merge în asistență la cadrele didactice iar inspectorii școlari centralizează opțiunile cadrelor didactice pentru inspecție școlară.
Și exemplele ar putea continua: la o specialitate se stă o oră în inspecție școlară, la alta câte ore are profesorul în ziua respectivă.
Oare regulamentul de inspecție școlară nu ar trebui respectat la fel de către toți inspectorii școlari din aceeași zonă sau la același tip de inspecție?
Sau unele inspectorate școlare își schimbă procedura de inspecție școlară în funcție de unitatea de învățământ ale cărei performanțe le evaluează?
Care activități sunt procedurabile și care nu?
Care este rostul și rolul unei proceduri?
Dar a publicării pe site a acesteia?
Unele aspecte s-ar putea evita, dacă ar exista aceste proceduri din timp, aprobate, avizate, asumate, aduse la cunoștință, afișate.
Un exemplu elocvent ar putea fi și cel cu actele de studii. După ce s-au schimbat de 3 ori directorii în aproximativ 12 luni, s-a realizat și o astfel de procedură în zona noastră (de predare- primire a actelor de studii), deoarece, înainte, nici la solicitările exprese ale unor foști directori, ,,generălesei” actuale nu-i trecea prin cap că și un reprezentant al Inspectoratului Șolar Județean trebuie să participe la o astfel de acțiune.
Maria Tudose