Directorii unităților școlare actuali sunt fie cu concurs, fie detașați în interesul învățământului pe funcție de conducere. Fiecare director sau director adjunct ar trebui să își desfășoare și obligația de predare.
Oare cei care scriu și semnează într-o decizie că directorul ,,realizează obligația de predare conform normativelor în vigoare” știu care sunt aceste normative?
Întrebarea se impune deoarece după modul de realizare a acestor ore, care intră în obligația de predare a directorilor, practicile sunt diferite, chiar dacă normativele ar trebui să fie aceleași pentru toți directorii.
Situațiile sunt diverse, mai ales la mijloc de an școlar când s-au schimbat la unele grădinițe, licee, școli sau colegii directorii și directorii adjuncți în urma concursului de directori organizat. Este evident că unii dintre actualii directori/ directori adjuncți cu concurs la rândul lor au eliberat niște ore din norma didactică pe care sunt titulari. Și aici, de la un județ la altul, situațiile sunt diferite. Unele județe au specificat clar prin adresă oficială câte ore poate primi un director/ director adjunct și la plata cu ora, altele nu.
Dacă au timp de plata cu ora acești conducători de unități școlare sau de alte activități în proiecte pe bani (care ar trebui desfășurate după activitatea de 8 ore în unitatea de învățământ în care sunt directori), treaba în acele unități școlare ar trebui să exceleze. Dar, lucrurile nu stau peste tot tocmai așa.
Există transparența acestor ore?
Ar trebui să existe o transparență?
Există și o machetă a posturilor care se vacantează pe parcursul unui an școlar și pe site-ul Inspectoratului Școlar din urbea noastră și, culmea, este actualizată chiar după intrarea recentă pe funcție a directorilor cu concurs.
Este adevărat că acolo unde nu este transparență este întotdeauna ceva de ascuns? O ilegalitate, o incompatibilitate, un abuz, o favoare, etc?
Cât timp poate un nou director să nu- și realizeze obligația de predare?
Se poate și exemplifica.
Un director actual din zona noastră (S.B.) în anul școlar trecut nu și-a realizat obligația de predare, nu și-a asumat-o nici prin semnătură în condică, dar a beneficiat de: salariu întreg, menținerea în funcție de conducere iar calificativul primit la final de an școlar a fost unul care i-a permis și înscrierea la concursul de directori. Chiar dacă au fost depuse sesizări, o măsură luată pentru acest director a fost: promovarea într-o funcție de conducere la altă unitate școlară. Cei care au promovat, menținut și susținut un astfel de director sunt aceeași ca și anul trecut școlar și în anul școlar curent (promotori ai ,,culorii galbene”).
Un alt director (G.T.) ,,a uitat” să semneze luni în șir condica de prezență, apoi obligația de predare realizată în altă instituție de învățământ trebuie să apară consemnată în condica din acea unitate. Nu poți în aceeași zi din săptămână la aceeași oră să te semnezi în 2 condici din 2 unități de învățământ din orașe diferite. Iar orarul copiilor dintr-un colegiu nu se poate schimba săptămânal. Dar, dacă a fost și pe foaie de boală, a organizat și ședințe de consiliu de administrație în acea perioadă, poate că unele întrebări nici nu și-ar mai avea rostul.
Un alt caz care ar merita atenție ar fi cel al unui director căzut din grații pentru o anumită școală (G.L.), în detrimentul unuia (G.I.) beneficiar în formă continuă de 2 norme. Să nu uităm că un director este și ordonator de credite, vizate de o rudă de gradul I, angajat în aceiași școală pe posturi multiple, tot în formă continuă. Dar, considerând că școala nu este proprietatea privată a unei familii sau motivând calitatea unor servicii, unii localnici au preferat să își școlarizeze copiii în alt județ.
Exemple ar mai fi, ajungând până la orele din programul ,,școala după școală,” orele remediale, etc.
Dar, este și un director actual, de la o școală la câțiva kilometri de municipiul județului nostru (C. A.) care se descurcă cum poate cu copiii de o săptămână de când a intrat în funcție. Motivația: inspectorul de specialitate (V.M.) va trimite un cadru didactic doar din data de întâi a lunii următoare, în condițiile în care s-a organizat și concurs județean pentru cadrele didactice calificate și necalificate în acest an școlar în această zonă. Dar, explicația potrivit căreia își desfășoară activitatea chiar și în municipiu personal didactic necalificat încă de la începuturile anului școlar este: o cerere depusă la Inspectoratul Școlar Județean.
Deci, un cadru didactic necalificat cu cerere după 13 septembrie 2021 are prioritate în fața unui cadru didactic calificat, participant la concursul național de titularizare (care a luat notă care îi permite să poată ocupa o catederă în învățământ) sau la concursul județean, fără cerere. Să nu uităm că printre factorii care țin de școală, nu de mediul extern, care favorizează calitatea actului didactic este și cadrul didactic.
Un alt aspect de luat în seamă ar fi alternativele educaționale, foarte importante la justificarea unor funcții tot prin Inspectoratele Școlare Județene. Firesc ar fi ca și evaluarea acestor inspectori să se realizeze și în funcție de raportul de activitate pentru îndeplinirea atribuțiilor date pentru alternativele educaționale. Oricum, pentru ce se întâmplă în instituțiile de învățământ în mod direct răspund directorii: cine desfășoară activități cu copiii/ elevii, în ce condiții intră în grădiniță sau școală, ce condiții trebuie să îndeplinească pentru a fi participant la actul didactic, în ce condiții se plătesc sau nu aceste persoane, cine le plătește, care este cadrul legal, etc.
Practicile, din nou sunt diferite chiar și în același oraș din zona noastră și se poate chiar exemplifica. Există directori, chiar și cu concurs (C.F.), care au activitate specifică unei alternative educaționale în acea instituție. Participanților la actul didactic nu li s-a cerut o formă legală de desfășurare a activității sau vreun contract semnat și aprobat. S-ar mai putea aminti și un director al unei unități de învățământ cu predare într-o alternativă educațională (I. A.) unde, și din cauza multiplelor nemulțumiri ale părinților, un cadru didactic a părăsit instituția imediat după începerea anului școlar, cadru didactic care a ocupat funcția legal în urma etapelor din calendarul județean de mobilitate. Dar, sunt și altfel de practici: un alt director (G.I.), care nu își cunoaște atribuțiile specifice funcției pentru nivelul și specificul la care și- o exercită și apelează la tot felul de ,,tehnici”: chestionare de toate felurile, solicitări în afara atribuțiilor din fișa postului, contracte de prestări servicii neaprobate, nesemnate, cu prevederi impuse nu se știe de cine, când și în ce bază, apărute la mijloc de an școlar.
Toate aceste lucruri ar putea fi foarte simple, clare, prevăzute în regulamente, contracte, aprobate și asumate de participanți și beneficiari, dacă s-ar cunoaște și respecta cadrul legal.
Regulamentul de funcționare al unităților de învățământ preuniversitar are prevederi exacte despre elementele definitorii ale unei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică. Una dintre prevederi se referă la domeniul web. Există documente obligatorii care trebuie să apară pe site conform acestui regulament: rapoarte, proiecte, oferte, hotărâri, regulamente, etc. Sunt prevederi legislative actuale și despre declarațiile de avere și de interese ale directorilor.
Așteptările, mai ales de la directorii cu concurs, care au avut în bibliografia de concurs acest regulament sunt evidente. Dar, realitatea este, din păcate, diferită de cea prevăzută de regulament în foarte multe cazuri. Iar aceasta spune multe despre profesionalismul tuturor: și ai celor care au promovat concursul și ai celor care i-au promovat. Categoriile sunt multe. Unii nu au deloc astfel de documente pe site- urile unităților de învățământ. Alții le au. Dar, din nefericire, conținutul unora spune multe.
Maria Tudose