În urmă cu aproximativ șase luni au apărut unele modificări în salarizarea personalului care își desfășoară activitatea în sistemul educațional după o grevă la care au participat foarte mulți angajați din acest sistem.
În vederea optimizării managementului unităţilor de învăţământ, conducerea acestora elaborează diverse documente. Unele documente manageriale sunt de diagnoză, altele de prognoză. Dar, există și documente de evidență.
În orice unitate de învățământ preuniversitar directorul este cel care ar trebui să întocmească: proiectul de încadrare, statul de personal didactic auxiliar şi nedidactic sau administrativ, conform unor denumiri actuale. Dintre documentele manageriale de evidenţă se pot enumera: statul de funcţii și organigrama unităţii de învăţământ. Documentele manageriale trebuie aprobate în consiliul de administrație, organul deliberativ de conducere conform prevederilor legale.
Când un director, fost inspector școlar care a avut atribuții și pe management institutional și al resurselor umane (G.I.T.), care se laudă că s-a descurcat cu zeci de directori dintr-o zonă de nord a țării (unii au rămas marcați de practicile la care au fost supuși), are angajări pe unele posturi fără ca acestea să parcurgă circuitul legal al aprobărilor, lucrurile stau sub un mare semn de întrebare.
Și dacă este întrebat depre anumite situații, reacția în lanț a acestui director este cea care crează și mai multe suspiciuni. În locul unor explicații legale, directorul s-a rezumat la: instigare, dezinformare, amenințare, ședințe în care se bagă pumnul în gură pentru a arăta susținătoarelor că se descurcă să conducă o mână de femei, dacă ,,s-a descurcat” și cu zeci de directori.
Drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământ sunt reglementate de legislaţia în vigoare. Personalul angajat în învăţământul preuniversitar trebuie să îndeplinească și condiţiile de studii cerute pentru postul ocupat.
Când se fac încadrări noi sau salarizări diferite, documentele manageriale trebuie aprobate și de către organul deliberativ de conducere.
Orice angajat ar trebui să aibă o fișă a postului corectă și legală, întocmită de fiecare director și aprobată de organul deliberativ de conducere. Când același angajat este și în toaletele copiilor și în blocul alimentar și în spălătoria unității de învățământ cu același halat este evident că își permite astfel de parctici și i se permit de către cei care nu ar trebui să închidă ochii la ele.
Când un astfel de angajat este încadrat pentru o activitate, dar are atribuții date de director în afara aprobărilor legale în alte sectoare de activitate înseamnă că atât directorul, cât și angajatul fac ce doresc în acea unitate de învățământ. Evident, nu sunt singurii. ,,Fetele mele” trebuie să fie protejate, menajate, recompensate prin forme diferite, deoarece și ele scriu și fac tot ceea ce le cere directorul, fără a avea acele prevederi în fișa postului. Și apoi sunt și plătite ca și cum și-ar fi exercitat atribuțiile câteodată chiar și în afara perimetrului unității de învățământ în care sunt angajate. Evident că pentru o astfel de ,,performanță” a existat și ,,binecuvântarea” forului superior din această zonă de nord a țării.
Când un angajat este plătit pentru o categorie de activități sau când acestea îi apar în fișa postului dar nu le execută sau i le realizează alte persoane, tot cu acordul directorului, înseamnă că în acea unitate de învățământ fiecare face ce dorește.
Când un angajat este angajat pentru un sector de activitate, dar realizează activități pe altele, fără a avea aprobate astfel de atribuții de către organul deliberativ de conducere, înseamnă că orice este posibil în acea unitate de învățământ.
Când de anumite aspecte legate de încadrări, salarizare, atribuții, practici sau îndeletniciri ale unor angajați din unitățile de învățământ, într-un fel sau altul a aflat și forul superior sau poate le-a și aprobat (un Inspectorat Școlar din nordul țării), atunci înseamnă fie cârdășie sau complicitate, fie implicarea culorilor, fie toate la un loc.
Când un astfel de angajat are vreo șase luni vechime pe un post pentru care nu are studii și dorește să plece în altă parte, directorul îi poate face acea recomandare în vederea ocupării unui astfel de post, chiar dacă, în realitate, nu a prestat nicio zi activitate pentru acel post.
Când un astfel de angajat își realizează o parte din atribuții stând pe scăunel și observând alți angajați, cu siguranță, fișa postului exersată de acesta constant nu este specifică sistemului de învățământ.
Când un astfel de angajat se plimbă oricând nestingherit pe oriunde, își permite să ia la întrebări diverși angajați, adună bani de mâncare sau pentru resturile alimentare de la alți angajați fără a avea atribuții și de casier, atunci este foarte clar cu acordul cui realizează astfel de activități.
Când un astfel de angajat continuă să fumeze nestingherit sub biroul managerial în apropierea centralei termice, chiar dacă regulamentul prevede altceva și directorul refuză să vadă, este clar că și anumite aspecte legate de securitate sunt scăpate de sub control.
Când o fișă a postului este aprobată de organul deliberativ de conducere și altele sunt atribuțiile exercitate zilnic de același angajat, care de regulă este coordonat sau ar trebui să fie coordonat, potrivit regulamentelor specifice de un administrator de patrimoniu, înseamnă că tabloul responsabilităților, atribuțiilor și sarcinilor de serviciu nu se respectă nici de către administratorul de patrimoniu, nici de către angajat.
Când administratorul de patrimoniu joacă rolul de victimă, invocând că nu este informat de ce se întâmplă în sectorul de care, de regulă, ar trebui să răspundă, înseamnă că aceste aspecte sunt manageriate de o altă persoană.
În orice instituție de stat din țară toate manevrele netransparente, făcute dintr-un pix, cu implicarea unora, în detrimentul altora, sunt fapte care mai devreme sau ai târziu ajung să fie văzute, discutate și ,,RECOMPENSATE.”
Și aceste aspecte devin din ce în ce mai interesante pentru angajații pe posturi similare din alte unități de învățământ dintr-o zonă de nord a țării, cu cât se află că doar o spălătoreasă a ajuns bucătăreasă, iar toate celelalte, din alte unități de învățământ au reușit să ajungă doar îngrijitoare.
P.S. Numărul de angajați pentru a face mâncare copiilor din unitățile de învățământ dintr-o zonă de nord a țării nu este în funcție de numărul de copii. Unii dintre aceștia ocupă aceste posturi după alte criterii, susțineri sau nominalizări ,,colorate” sau după alt algoritm numit legal: transfer sau angajare. De aceea un fost inspector școlar, actual director (V.M.C.) este regretat de către unii actuali inspectori școlari din zonă, deoarece de când a părăsit fotoliul din acest Inspectorat Școlar nordic al țării nu le mai sunt aduse gogoși, clătite, plăcinte, prăjiturele sau alte ,,bunătăți” realizate de diverși angajați din sistemul educațional cu sau fără studii de bucătar.
Dar, despre alte exemple concrete se va mai afla, deoarece și despre masa caldă sau proiectele câștigate din diverse fonduri se tot vorbește pe la colțuri. Iar diverși angajați protejați de unele ,,culori” fac zi de zi tot posibilul să fie cât mai vizibili într-un fel sau altul.
Maria Tudose