Evaluarea națională și bacalaureatul sunt considerate examene naționale. Fiecare Inspectorat Școlar Județean din țară organizează aceste examene conform Legii Educației Naționale și a ordinelor de ministru în vigoare.
La un Inspectorat Școlar din nordul țării în ultima decadă a lunii mai 2022 s-a elaborat o procedură de selecție și instruire a resursei umane implicate în examenele și concursurile naționale și județene pentru anul școlar în curs.
Resursa umană din cadrul acestui Inspectorat Școlar Județean a realizat și un raport privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII- a. Acesta cuprinde mai multe puncte și subpuncte. În raport este cuprinsă și o analiză SWOT ,,cu privire la modul de organizare și desfășurare a examenului, cu accentuarea punctelor tari și a punctelor slabe.”
În general, o astfel de analiză se realizează pe baza evaluării pontențialului și a limitelor interne, a oportunităților și a amenințărilor posibile sau probabile din mediul exterior. Iar punctele tari și punctele slabe sunt factori interni, prin definiție.
Dacă analiza SWOT realizată de inspectori școlari din cadrul acestui Inspectorat Școlar Județean din nordul țării a fost ,,cu privire la modul de organizare și desfășurare a examenului”, atunci ce legătură are ,,slaba conectare la internet pentru a studia online” a unor elevi?
Sau se poate vorbi de analfabetism funcțional și în rândul unor angajați din instituțiile care gestionează educația la nivel zonal?
Studiul și pregătirea elevilor s-a realizat înaintea examenului, iar analiza SWOT este despre organizarea și desfășurarea unui examen național.
Aceeași resursă umană din același Inspectorat Școlar Județean din nordul țării propune și un plan de acțiune cu măsuri de monitorizare, control, remediere în vederea îmbunătățirii rezultatelor viitorilor absolvenți de clasa a VIII- a la evaluarea națională. Acest plan cuprinde: obiective, activități/ măsuri pentru atingerea obiectivelor, termene și responsabili.
Un obiectiv din acest plan de îmbunătățire propus este redactat astfel: ,,Ore de dirigenție mai aplicate pe marginea îmbunătățirii actului didactic.”
Este acesta oare un obiectiv?
Sau este un obiectiv SMART?
Care este oare nivelul profesional al semnatarilor unui astfel de plan de acțiune (B.R.N., C.L.B., V.M.I., C.M.D., M.I., P.M.C.)?
Care este nivelul de evaluare al unui obiectiv proiectat la o lecție pe care urmează să o evalueze sau au evaluat-o acești inspectori școlari?
Ar putea acești inspectori școlari (care redactează și își asumă public astfel de obiective) evalua corect dacă un obiectiv propus de un cadru didactic este și atins într-o lecție din cadrul unei inspecții școlare?
Să nu dăm uitării așa repede faptul că unii dintre acești inspectori școlari au evaluat strategii de dezvoltare a unităţilor de învăţământ și la concursurile de directori. Iar unii nu doar în acest an școlar. Unul dintre acești semnatari a evaluat proiecte de dezvoltare instituțională sau oferte manageriale și în anul școlar 2016- 2017 tot în cadrul concursurilor de directori.
Aceștia sunt inspectori școlari care realizează inspecții speciale, tematice și generale în unitățile de învățământ, care în liniștea biroului, cu cărțile pe masă redactează astfel de obiective.
Și atunci ce criterii de selecție poate o astfel de resursă umană să impună pentru comisiile din subordine?
Aceasta este țara în care președintele și prima doamnă sunt profesori?
Așa arată ,,ROMÂNIA EDUCATĂ?”
,,Ghinion.”
,,Incompetența reprezintă criza reală.” (Albert Einstein)
Dar, avem doctorate la toate nivelurile și în toate domeniile.
Cine contribuie la subminarea educației în această țară ?
Oare bunul simț ne mai poate salva ?
Cât ne mai permitem să oferim salarii mari incompetenților ?
Oamenii deștepți nu au loc de cei puși pe căpătuială prin tot felul de metode.
Cine mai crede în astfel de instituții într-o țară în care incompetența este la cote înalte și dreptatea este tot mai fragilă?
Dar, toate până la un punct.
PUNCT.
Și de la capăt.
Maria Tudose