La un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării inspectorii școlari susținuți de culorile politice își expun în spațiul public nemulțumirile și ideile, necontenind a- și arăta cu degetul unii susținuți de culoarea galbenă generalul roșu sau chiar secretarul de stat roșu din Ministerul Educației. Dar, nici alți ocupanți ,,îngălbeniți” ai unor funcții vremelnice prin capitală nu se lasă mai prejos cerând de câte ori au ocazia demisia generalului roșu.
Evident, și generalul roșu aruncă căciula în ograda Ministerului Educației, încercând să se disculpe de acuzele aduse.
Deci, este un fel de ping -pong colorat, uitând de fapt rolul pe care aceștia îl au în funcțiile ocupate.
Dacă culoarea galbenă a unit anumite școli sau a desființat altele, pentru care au fost persoane care au obținut funcția de director prin concurs, culoarea roșie a încercat să împace unii foști directori afectați de ,,măsurile galbene,” pentru care au făcut petiții grele chiar și la cel mai înalt for decizional din sistem, oferindu-le funcții călduțe chiar de inspector școlar (A. M. C.).
Și într-un dialog televizat recent, care se dorește ,,o punte de legătură între oamenii nemultumiti și factorii decizionali,” sub pretextul unor informări de etapă s-au vehiculat subiecte precum: cadourile primite de inspectorii școlari, unele calificative obținute de directorii neagreați în urmă cu câțiva ani, așa- zisele atribuții de un an ale unui secretar de stat, numărul de ore pe care îl au elevii în fiecare zi, etc.
După apariția în spațiul public a nemulțumirilor legate de unele proiecte de încadrare și de alegerea opționalelor, adjunctul galben (M.I.) a subliniat ideea că s-au respins doar opționalele făcute la maxim în acest an școlar. Este bine de reamintit unele practici din această zonă tot din tipul mandatului culorii galbene, legate de o catedră în urmă căreia un fost director și-ar fi dat demisia.
Despre calificativele unor directori, același inspector școlar susținut de culoarea galbenă (M.I.) afirmă că nu a avut nicio problemă în a diminua calificative unor directori, uitând că procedurile de evaluare aflate chiar pe site-ul acestui Inspectorat Școlar dintr-un an școlar au fost de domeniul habarniștilor, nu ai unor profesioniști, care ocupau și unii încă mai ocupă diferite categorii de funcții în această instituție la nivel de județ. Numai că acești ocupanți de funcții de îndrumare și control au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate. Dar, după conținutul celor expuse și în proceduri, și pentru o persoană care nu are pregătire managerială, aspectele scrise și asumate de unii dintre acești inspectori școlari demonstrează multă nepricepere și iresponsabilitate.
Dincolo de faptul că nici inspectorul cu atribuții pe management instituțional (N.F.) nu făcea diferența între un regulament și o metodologie, o idee abordată a fost cea a realizării unor activități de control a directorilor ,,îngălbeniți” doar de către ,,echipa galbenă” a acestui Inspectorat Școlar, invocând faptul că inspectorii școlari pentru curriculum și inspecție școlară trebuie să controleze şi să verifice doar aplicarea legislaţiei şi a actelor normative în vigoare privind curriculumul şcolar.
Această ,,echipă galbenă” de control pe management instituțional este specialistă în a închide ochii în formă continuă la desele încălcări legislative și la abuzurile directorilor agreați și susținuți, de fapt a unor directori, care îi au la mână pe acești inspectori. Integritatea morală este un principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcții le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție.
Dacă au dreptate cei doi inspectori susținuți de culoarea galbenă în privința controalelor, articolele citate de unul dintre inspectorii școlari participanți la emisiunea cu ,,informările de etapă” (N.F.) din Regulamentul de organizare și funcționare al Inspectoratelor Școlare Județene, erau valabile și în anul școlar precedent sau acum doi ani, când acest Inspectorat Școlar din nordul țării stătea sub o mare ,,umbrelă galbenă,” iar inspectorii pentru curriculum efectuau controlul directorilor din acea perioadă, de asemenea, fără a ține cont de aceste prevederi. Sau, probabil, că acestea se aplică doar în funcție de culori în această zonă de nord a țării.
Ar fi bine de reamintit în acest context că unul dintre acești inspectori (N.F.) făcea în mandatul anterior îndrumare și control, ca inspector de zonă unor rude aflate în funcție de director la o școală care s-a jucat cu angajările întregului personal din subordine, probabil sub privirea îngăduitoare a acestui actual și fost inspector școlar. Cinstea și corectitudinea trebuie, de altfel, demonstrate de către toți inspectorii școlari în activitatea zilnică exercitată.
Subiectul cadourilor abordat de cei doi inspectori școlari susținuți de culoarea galbenă este mereu de actualitate în această zonă, atât timp cât sunt inspectori școlari care țin și ultima oră de la o clasă până ce dascălul inspectat îi pregătește nu doar cadourile, ci și platourile cu meniul complet.
Modul de realizare al inspecțiilor școlare, mai ales al celor pentru obținerea unor grade didactice este un subiect foarte amplu, care va face subiectul unui singur articol, cu detalii, practici și practicieni din această zonă.
Ar fi bine ca unii inspectori școlari să știe toți actorii implicați în promovabilitatea elevilor la unele examene naționale, dar și responsabilitatea profesorilor care predau la acei elevi, a directorilor de la acele școli, a inspectorilor de management, a inspectorilor din conducerea Inspectoratelor Școlare și abia apoi ai celor din Ministerul Educației, a căror atribuții sunt clar specificate în regulamente, ordine de ministru sau legi. În acest sens sunt așteptate și măsuri concrete, vizibile și de impact, nu doar arătări cu degetul dinspre o tabără colorată spre alta. Au ajuns unii elevi subiect de ,,discuții colorate” între decidenți ai căror prioritate ar trebui să fie interesul public, în exercitarea funcției deținute și asigurarea egalității de tratament.
- Pentru cine mai este EDUCAȚIA o prioritate și o responsabilitate?
Maria Tudose