Legea Educației are prevederi privind și activitatea de control, monitorizare și evaluare a calității managementului unităților de învățământ. Unii inspectori școlari au astfel de atribuții conform Regulamentului de Organizare și Funcționare a Inspectoratelor Școlare Județene.
Există unități de învățământ într-o zonă de nord a țării unde sunt încălcate de către director (G.I.T.) prevederile legii fie că este vorba despre contracte individuale de muncă, fie despre buget, despre concedii de odihnă sau chiar despre constituirea consiliului de administrație.
Nu doar că unii inspectori școlari cu atribuții de control, monitorizare și evaluare a calității managementului de la un Inspectorat Școlar din nordul țării nu observă astfel de aspecte sau nu se autosesizează, dar și trași de mânecă se rezumă la activități de mușamalizare. Ar mai fi un aspect important de specificat: orice echipă de control se stabilește cu respectarea regimului juridic al conflictului de interese. Apoi, un alt aspect important este acela că atunci când există încălcări grave ale legii, nu se dispune sesizarea instituțiilor competente.
Un principiu care guvernează exercitarea activității de control este și
PROFESIONALISMUL,principiu conform căruia exercitarea atribuțiilor de
control se realizează cu responsabilitate, COMPETENȚĂ, eficiență, conștiinciozitate şi corectitudine. Este necesară și o atitudine obiectivă, neutră, față de orice interes, inclusiv POLITIC, dar și un un comportament bazat pe CORECTITUDINE.
Din moment ce unii inspectori școlari sunt numiți de câte ori se schimbă CULORILE aflate la comenduirea țării, este evident că apartenența la o anumită culoare este și un algoritm de numire a celor deținători de funcții de îndrumare și control în Inspectoratele Școlare Județene.
Competențele, corectitudinea sau profesionalismul inspectorilor școlari se constată pe parcurs în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Legislația este aceeași pentru toți: pentru dascăli, pentru directori, pentru inspectori școlari și pentru cei cu atribuții de control din Ministerul Educației.
Când anumite aspecte sesizate sunt acoperite în formă continuă prin diferite tehnici cu care cei dintr-o zonă de nord a țării sunt obișnuiți, atunci există posibilitatea legală de adresare sub formă scrisă prin memorii, petiții, sesizări, plângeri sau reclamații la Ministerul Educației. Adresarea se poate face și direct și prin persoane împuterniticite.
Deasupra tuturor Insectoratelor Școlare Județene veghează MINISTERUL EDUCAȚIEI, care are diferite direcții în subordine.
Când și cei din cadrul Ministerului Educației se rezumă la activități de direcționare ,,spre competenta soluționare” a unui Inspectorat Școlar Județean din nordul țării, atunci oricine se gândește în primul rând la CULORILE care conduc țara, apoi la atribuțiile unor instituții ale statului și ale unor angajați. Mai sunt persoane care știu ce înseamnă o organigramă a unor instituții și își dau seama de densitatea personalului angajat în astfel de instituții ale statului. Și dacă au și o oarecare vechime într-un sistem mai cunosc și semnatari de răspunsuri într-o anumită formă, mai ales când sunt sesizate aspecte deosebit de grave și aceștia doresc să se facă din când în când observați.
Se știe că Inspectoratele Școlare Județene au atribuții de control, monitorizare și evaluare a calității managementului unităților de învățământ. Numai că atunci când lipsește obiectivitatea, corectitudinea și profesionalismul unor inspectori școlari, cetățenii acestei țări au posibilitatea legală de a se adresa forului superior acestora, Ministerul Educației.
Când celebrii semnatari ai unor răspunsuri redirecționează memoriile primite Inspectoratelor Școlare Județene, LANȚUL activităților este unul evident fie că este vorba de delegare, obiectivitate, corectitudine, competență, atribuții, echitate, etc.
O activitatea de control poate fi generată și de petiții care cuprind fie indicii, fie documente justificative cu privire la efectuarea de operațiuni, activități sau acțiuni cu privire la abateri de la prevederile legale.
Există și posibilitatea realizării unui CONTROL ELECTRONIC, care înseamnă verificarea unor documente stocate în programe informatice specifice la care are drepturi de acces inclusiv Ministerul Educației. Când este vorba despre suspendarea unor contracte de muncă chiar în perioada grevei, de plata unor drepturi salariale în baza unor documente justificative pentru recuperarea unor zile sau când este vorba de concedii, controlul se poate realiza la un click distanță, deoarece Ministerul Educației are acces la anumite programe informatice. Direcționarea acestor aspecte evidente dovedește niște practici folosite de unii angajați ai statului cu care românii sunt deja foarte obișnuiți.
Pentru a dovedi CORECTITUDINE și PROFESIONALISM legislația prevede și controlul încrucișat. Dar, când rezultatele celor sesizate Ministerului Educației sunt comunicate de un Inspectorat Școlar din nordul țării, din nou, lucrurile sunt clare.
Tot Ministerul Educației are atribuții de control a aplicării prevederilor actelor normative care reglementează controlul de către structurile cu atribuții din cadrul entităților subordonate, precum și a CONDUITEI personalului cu atribuții de control. Dacă un director de unitate de învățământ din nordul țării (G.I.T.) are o atitudine și un limbaj total nepotrivit față de unii dascăli chiar în fața inspectorilor școlari, iar aceștia nu au nicio reacție sau atitudine, aspectele sunt cât se poate de clare privind și PROFESIONALISMUL și CORECTITUDINEA și OBIECTIVITATEA celor delegați a face control.
Tot Ministerul Educației are posibilitatea de a sesiza alte instituții cu privire la neregulile constatate, dar acest aspect se realizează cu aprobarea ministrului. Realizarea acestor lucruri ar însemna o atitudine obiectivă, neutră, față de orice interes, inclusiv cel POLITIC.
Când un director este întrebat câte persoaane are în consiliul de administrație în fața unui întreg corp profesoral de două ori (aspect evident neconsemnate, deoarece secretarii scriu doar ce permite un anumit director, G.I.T.), când acest aspect, alături de altele, este în atenția unui Inspectorat Școlar din nordul țării și lucrurile persistă, atunci primul lucru la care se poate gândi un cetățean este PROFESIONALISMUL.
Când după aplicarea practicilor cunoscute în zona de nord a țării a unor inspectori școlari cu atribuții de monitorizare și control din cadrul unui Inspectorat Școlar Județean, directorul (G.I.T.) continuă să constituie un consiliu de adminisrație care funcționează în baza unei metodologii abrogate, atunci și exercitarea atribuțiilor de CONSILIERE și ÎNDRUMARE a directorului, fost inspector școlar, se poate spune că a eșuat sau a fost realizată ca de obicei.
Când au acces la diverse documente instituționale diverse persoane, având și rol atribuit, în afara unei decizii, de a le aproba sau aviza, atunci direcția lucrurilor este deja alta.
Când astfel de aspecte, alături de multe altele, ajungând până la diverse activități ce intră sub alte umbrele mai deocheate, se desfășoară în unități de învățământ a căror activitate este controlată de același Inspectorat Școlar din nordul țării, atunci este evident cum funcționează unele instituții ale statului, cum își exercită atribuțiile angajații acestora, care este rolul CULORILOR și ce trebuie să facă românii în astfel de situații. Și cînd toate acestea au și girul Ministerului Educației, se reconfirmă și de data aceasta ceea ce spune același director (G.I.T.): că are ,,relații până la București.”
Maria Tudose