Există directori ai căror activitate este monitorizată de inspectori școlari de la un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării.
În urma unei continue consilieri manageriale un director (V.F.) a ajuns la nivelul de a-și amenința unii subordonați. În loc să le înregistreze documentele, îi amenință cu cercetarea disciplinară, apoi că le va intenta personal procese. Dacă nu au funcționat lucrurile cu amenințarea, directorul a cerut măcar completarea unei note de relații favorabile acestuia.
Lucrurile nu s-au oprit, deoarece directorul consiliat a ajuns să intimideze o categorie de subordonați că are informații că unul din rândul personalului administrativ a completat aspecte negative despre activitatea managerială într- un chestionar de evaluare de etapă la care au acces doar unii inspectori școlari de la același Inspectorat Școlar Județean din nordul țării. Se pare că în urma atâtor activități de consiliere managerială s-a ajuns la nivelul la care niște salariați nu mai au voie să își exprime un punct de vedere corect că riscă să intre sub ,,lupa mangerială.”
După atâtea activități manageriale se pare că același director beneficiază de ședințe de masaj în timpul serviciului de la unul dintre colaboratori (Ș.F.), care în urma unui telefon a reușit să aibă un proces verbal favorabil directorului masat. Numai că un alt subaltern al directorului (B.M.) participant la unele activități de culise ,,a scăpat un porumbel.”
Și ia procesul verbal de unde nu-i! Colaboratorul a spus că este la director. Directorul a spus că nu l-a citit inițial, însă, văzând că nu se poate aplica metoda cu procesele verbale pe la spate, deoarece nu reflectau întru totul adevărul și nu conțineau aspecte relevante despre achizițiile directorului, acesta a finalizat spunând că nu mai există niciun proces verbal.
Un astfel de proces verbal trebuia să aibă legătură și cu directorul consiliat, deoarece era cel care s-a ocupat de cumpărarea directă a unor produse. Nu ar fi cumpărat acele produse, dacă un alt subaltern și-ar fi realizat niște atribuții. Însă și cu produsele achiziționate directorul a procedat ca și cu procesul verbal. Când a aflat ce ispravă a făcut cu acele cumpărături, a mers repede să și le ia. Exact ca și copiii mici care își iau jucăriile înapoi când se supără pe partenerul de joc.
Evident că povestea nu se poate finaliza cu un proces verbal și niște produse de curățenie, deoarece colaboratorul directorului închide ochii atunci când într-o cutie care are o anumită denumire a unor produse se depozitează alte produse. Dar, se păstrează acea cutie, deoarece procedurile sunt făcute cu un anumit produs. Schimbarea produsului ar necesita schimbarea procedurilor, iar colaboratorul nu ar mai avea timp de masaj și subalternul (B.M.) de amenințări cu violență fizică a unor subordonați care nu ar trebui nici să vadă, nici să audă, nici să scrie despre activitățile zilnice petrecute într-o instituție a statului. Pe scurt: un produs se regăsește în facturi sau în notele de recepție și altul în proceduri și în cutie. Denumirea de pe cutia de depozitare este doar cea care corespunde cu ce prevăd procedurile.
Directorul consiliat și monitorizat dorește anumite lucruri în scris și din când în când mai cheamă câte un angajat să îi dea câte o notă explicativă pentru una pentru alta în urma unor activități de sabotaj cu același subordonat și colaborator. Numai că și de această dată directorul a aflat cum stă treaba cu rețetarul, cu directa supraveghere a celor care i-au șoptit niște informații, cu probele alimentare și a renunțat și la jocul cu nota explicativă.
Dar, directorul a crezut că mai are un as în mânecă și a aplicat un test: ,,testul ouălor,” crezând că niște subordonați de ani de zile nu știu care ar fi procedura cu spălatul ouălor. Și uite așa directorul a reușit să descopere după aproape nouă luni de activități manageriale cum stă treaba cu cutia fermecată care un produs îl are pe etichetă și altul îl conține.
Se așteaptă zilnic alte ,,teste manageriale,” solicitarea altor note de relații sau explicative, precum și continuarea discuțiilor de culise unde directorul permite unui subordonat să amenințe cu mutarea ,,dinților din gură” subalternilor care ,,nu au fost cuminți.”
Până la următoarea notă de relații sau explicativă solicitată în funcție de cum va fi consiliat directorul, acesta a apelat la ajutorul unui ,,popă.” Dar, se pare că nu este prima dată. O altă modalitate de hărțuire psihologică folosită de același director, de această dată a fost cea cu amenințarea unei categorii de angajați cu niște practici în urma cărora directorul afirmă că niște dușmani i-au murit și alții s-au îmbolnăvit de o boală considerată incurabilă.
Într-un astfel de climat asigurat de un director a cărei activitate managerială este consiliată și monitorizată și a cărui birou este supravegheat audio- video se pare că trebuie unii angajați să își desfășoare zi de zi activitatea.
Hai cu consilierea!
Hai cu monitorizarea!
Hai cu încă o ședință de masaj!
P. S. Mai ușor cu divulgarea unor informații înainte de numirile prin detașare pe funcții de inspector școlar în ,,așa zisul interes al învățământului”
Maria Tudose