Doi inspectori școlari (F.N.și F.M.) de la un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării au aflat că un director al unei unități de învățământ detașat pe funcție în interesul învățământului obișnuiește să urmărească angajații, să îi facă hoți pe unii, să le dea cereri de concediu de odihnă cu indicarea perioadei de acordare a acestuia, motivând că nu există șefi în instituție în acea perioadă, aspect dovedit ulterior a fi fost diferit de afirmațiile directorului ajuns a fi considerat prieten bun cu un personaj din povestea lui Pinochio.
Directorul a chemat în ajutorul său la discuție și administratorul, însă, se pare că degeaba. Manevra de la o întâlnire precedentă, unde unele aspecte așa –zis manageriale au fost susținute de administratorul protejat de director (V.F.) nu a mai funcționat.
Există angajați dintr-o anumită categorie de personal foarte supărați că directorul nu vede activitatea zilnică a unui administrator, ba mai mult, în loc să îi ceară să își desfășoare activitățile la timp și corect, pentru bunul mers al instituției și în folosul copiilor, s-a ajuns ca directorul să facă ce îi șoptește subalternul.
Dacă unei categorii de angajați li s-a votat de ,,conciliul director” pauză zilnic, s-a ajuns ca șeful direct a acestei categorii de angajați să lege pauză după pauză fără a avea aprobat un interval orar pentru aceasta. Se poate exemplifica: mănâncă un membru al familiei, administratorul este în sala de mese cu acesta, pe hol administratorul se joacă cu acesta, la masa de prânz are nevoie de foarte mult timp pentru a ,,degusta” mâncarea în tandem cu alți colaboratori de ,,poveste.”
Și, uite așa, pauză după pauză, chiar dacă există modificări privind alimentația copiilor, prețul taxei de hrană este același pentru beneficiarii indirecți, unele cantități de alimente s-au diminuat din porțiile copiilor, dar se lucrează după rețetele vechi. Angajații sau colaboratorii care ar trebui să se ocupe de aceste aspecte nu au timp pentru aceste lucruri din cauza pauzelor luate. Directorul nu are ochi pentru așa ceva. Iar unii inspectori școlari ,,monitori” de la un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării se pare că sunt îngrijorați doar de faptul că aceste aspecte le vede un singur dascăl din toată instituția. Și atunci sunt chemați în ajutor la fel de fel de declarații susținătorii favorizați în moduri diverse de către director. Aceștia sunt dispuși să scrie orice, având acest exercițiu învățat de la un director anterior (G.I.T.) a căror metode au fost la fel de apreciate de unii inspectori școlari.
,,Gurile rele” spun că s-a cerut directorului să prezinte niște documente, chiar și facturi în ,,conciliul director” pentru a se vedea prețuri, furnizori principali sau preferați. Părerile sunt împărțite în ,,conciliu:” unii se joacă ,,de-a mediatorii” pentru a se acoperi unele aspecte și a merge mai departe fără a se afla manevrele, iar alții au încercat să joace la mai multe capete. Indiferent cine ale cui jocuri le face, din moment ce ,,conciliul director” prezidat de director nu a putut stopa anumite nereguli, înseamnă că susțin un director care împreună cu administratorul au o ,,poveste comună.” Ceea ce este mai grav este că pentru a se cumpăra tăcerea unor angajați se mănâncă în continuare din porțiile copiilor plătite de părinți și s-a ajuns ca administratorul să încerce să cumpere complicitatea unei categorii de personal cu cinci pâini (o jumătate de pâine pentru un angajat).
Ajungând unele informații la urechile a doi inspectori școlari (F.N. și F.M.) și neavând cum să acopere nenumărate nereguli expuse, pentru a trage de timp și a găsi alte metode de mușamalizare a multiple nereguli grave, au promis un control a unor ,,facturici” în săptămâna următoare. Fiind renumiți deja prin metodele folosite, se așteaptă cu interes a se vedea rezultatul analizei unor documente: referate de necesitate, facturi, documente de recepție, bonuri de consum, etc.
Unii angajați au așteptat soluții pentru problemele existente, sancțiuni pentru cei care beneficiază de pauze prelungite și nevăzute de către director, remedii pentru a exista concordanță între documente, stoparea risipei din banii beneficiarilor indirecți, concordanță între facturi, liste de alimente, rețete, recepții sau porțiile copiilor, etc. Se pare că aceste aspecte legate de hrana unor copii nu reprezintă o prioritate pentru unii deținători de funcții de conducere. Aceștia au alte priorități: favoritisme, abuzuri, hărțuiri fel de fel, minciuni, dezinformări, urmăriri, ș.a.m.d. Când directorul permite unor angajați să servească masa din porțiile copiilor la ce oră doresc ei, atunci și aceștia trebuie să scrie ce are nevoie directorul sau ,,prietenii lui” pentru a acoperi fel de fel de situații: Să curgă declarațiile!
Nivelul unor angajați a ajuns până la o lingură de mâncare.
După atâtea monitorizări a unor activități manageriale s-a ajuns doar la nivelul unor apostrofări prietenești între un inspector școlar (N. F.) și un director (V.F.), care se află pe buzele multor angajați:
- ,,Măi, F—-ne, măi!”
- ,,F—-ne! F—-ne!”
,,Dulcegărelile,” lingușirile, ,,apostrofările a la grădiniță sau clasa pregătitoare” și interesele nu au ce căuta în relațiile profesionale atunci când funcțiile de conducere sunt ocupate de niște profesioniști care trebuie să respecte și să aplice legislația, codul de etică și regulile de conduită în timpul activităților desfășurate. Iar când acestea sunt etalate până la acest nivel cu așa o dexteritate, atunci și pentru cunoscători, dar și pentru necunoscători deja lucrurile sunt mai mult decât evidente.
Între timp administratorul (B.M.) acuză directorul că ,,vorbește ce nu trebuie” și este supărat că unii angajați care se pretind intelectuali, se ocupă de altceva într-o unitate de învățământ, nu de EDUCAȚIE.
Se așteaptă ca unii angajați preferați ai directorului să aibă în program introdusă și ora de SIESTĂ. După atâtea pauze acesta ar fi nivelul următor.
Maria Tudose