Într-o zonă de nord a țării unii directori detașați ,,în interesul învățământului” au inventat un nou ,,sport olimpic:” ședința prin întrebări scrise pe grup.
- Procesele verbale?
- Se nasc mai târziu, la rece, chiar după câteva săptămâni.
Iar, dacă nu este timp de tastat pe grup două – trei idei, se bifează o ședință și în pauza de zece minute, între două sunete de clopoțel.
Se așteaptă brevetarea ,,metodei.”
Obiceiul odată prins, se ține strâns. Chiar și după ce ajung la oraș, unii directori devenți adjuncți (T.M.) nu scapă de anumite reflexe.
Și, culmea! Dimineața directorul susține că ,,nu există” un ,,nou consiliu de administrație,” la câteva ore printr-un mesager de serviciu se află că a doua zi toți dascălii sunt chemați fix la consiliu.
- Uite consiliul!
- Nu e consiliul!
Depinde cine întreabă și la ce oră. Pare că existența lui depinde de horoscop sau de interesele de moment.
- Convocator?
- Tematică?
- Perioadă de convocare?
Detalii inutile pentru cei care se joacă ,,de-a consiliul” ca ,,de-a v-ați ascunselea.”
Și totuși, există o explicație alternativă. Unele ,,guri rele” susțin că însuși un ,,general roșu” (P.M.C.) de la un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării a dat o vizită de curtoazie. Iar când un general dă ,,sugestii,” ce mai contează convocatorul? Sugestiile sale sunt mai ,,sfinte” ca orice regulament.
Același director adjunct a descoperit o rețetă inefabilă: ,,nu are nevoie” de director.
- De ce să complice lucrurile?
Dacă un cadru didactic a prins o catedră în aplicația națională, cu un cod bine plasat, nu înseamnă chiar că trebuie să și-o asume în viziunea aceluiași director. Luxul suprem: postezi, semnezi, iar apoi ocupi catedra pe care o vrei.
- Și dacă merge o dată, de ce să nu meargă și cu o altă catedră?
Continuitatea se pare că e doar pentru naivi. O dată ce hârtia oficială e în buzunar, începe ,,magia:” aranjamente, negocieri, favoruri și un management paralel care funcționează după regula directorului: ,,nu verific, nu răspund, nu decid fără consiliu.” În esență: ,,nu e treaba mea,” dar un inspector școlar (F.M) de la același Inspectorat Școlar Județean din nordul țării ,,a spus ieri ceva” și aceia e legea nescrisă.
Directorul adjunct a venit după cum singur declară ,,să facă educație, nu legislație.” Adică, în traducere liberă: regulamentele pot aștepta, dar inspirația personală sau munca la comandă și în funcție de interese nu. Și ca totul să fie complet inspectorul școlar care a trecut ,,în vizită” nu s-a sinchisit să lase un document scris. E greu cu asumarea când există ,,ceva încurcături” după spusele directorului adjunct.
- Pentru ce documente scrise?
Oricum repartiția diriginților se face ,,după preferințe,” nu după reguli.
,,PERLA de înțelepciune” a unui director adjunct vine la întrebarea simplă:
- Există unii mai presus de lege?
- ,,DEPINDE.”
Omul este asumat, ce mai! Probabil așteaptă doar ca practica să confirme ,,teoria lui DEPINDE.” Și, după cum merg lucrurile, are toate șansele să-și vadă filosofia validată în teren.
Alte ,,guri rele” șoptesc că mai există un inspector școlar ,,monitor” (C.L.), doar că și acesta a lucrat într-un stil … original. Monitorizarea a devenit un fel de secret de stat: doar câțiva ,,inițiați” știu de vizită, de rol, de misiune.
- Restul?
- Spectatori fără bilet.
Există și ,,guri rele” care spun că un fost director (V.F.) a fost surpins chiar la sediul unui Inspectorat Școlar Județean din nordul țării, implorând o funcție de director. Se pare că viața fără funcție este imposibilă: ca aerul fără oxigen.
Și ce coincidență fericită! A doua zi, spun aceleași ,,guri rele” consiliul de administrație este convocat. Între timp, prin coridoare se aud lamentările obișnuite: ,,Vai, dar nimeni nu vrea să fie director!” Numai că funcțiile nu sunt în ultimii ani ,,libere,” ci rezervate. Numirea unui director se face după rețeta clasică, testată și brevetată: ,,generalul roșu” știe mai bine.
Într-o școală în care totul depinde, se pare că singura constantă este dependența de funcție, care este mai mult despre aranjamente și rețeta ,,generalului roșu.”
Maria Tudose