Un fost inspector școlar, actual director cu concurs (G.I.T.) supune la vot și se aprobă două cereri într-o alternativă pentru o singură grupă de beneficiari.
Oare cum își vor desfășura activitatea cele două persoane ale căror cereri au fost aprobate?
Una o zi și cealaltă a doua zi?
Una o săptămână și cealaltă a doua săptămână dintr-o lună?
Nici o variantă expusă nu este cea din practică.
Activitate va desfășura doar o singură persoană, chiar dacă ambele au primit ,,binecuvântarea conciliului administrativ” pentru a arăta unora cât este de amabil directorul propunător.
Care este tehnica?
- Ședință de urgență cu beneficiarii organizată chiar de către director, lăsând impresia beneficiarilor că ei sunt cei care decid, aparent.
Numai că uite procesul verbal, nu-i procesul verbal!
- Crearea unui grup social- media cu unii beneficiari, nu toți nici din comitetul beneficiarilor. Din grupuleț nu fac parte toți dascălii, doar unii, dar, obligatoriu și directorul pentru buna ,,coordonare a lucrurilor” în direcția care trebuie.
- Un contract de prestări servicii aprobat de un ,,conciliu administrativ”, dar neprezentat la ședința cu beneficiarii, care ar trebui semnat conform indicațiilor ori de un comitet de trei persoane, care să și-l asume pentru toți beneficiarii, ori de către toți beneficiarii.
Oare care dintre cele două persoane ale căror cereri au fost aprobate de ,,conciliu” ar trebui să semneze contractul de prestări servicii cu beneficiarii?
Nu este cazul să se scrie acest aspect.
Acesta se poate semna și în alb. Un contract de prestări servicii semnat în alb într-o instituție de stat care se ocupă de EDUCAȚIE.
Cum sună aceasta?!
Contractul prevede și bani. BANII trebuie să ajungă la cine trebuie.
Oare la cine?
Aparent, decid beneficiarii.
Cum?
Pe social- media.
De ce ei?
Reprezintă ei legal conciliul director al unei instituții de stat care se ocupă de EDUCAȚIE?
Apare în hotărârea conciliului vreun articol că se deleagă această atribuție unor beneficiari?
Nu. Dar, se așteaptă o ERATĂ. Sau o explicație de genul: ,,eroare materială.”
Cât despre procesul verbal, răspunsul este: ,,Nu ți-l dau!”
Cum s-a procedat în anul școlar precedent?
A decis ,,conciliul director.”
S-a schimbat legislația?
Nu. Mai mult, se invocă și protocoale naționale, încă din anul 2017.
Ce prevăd protocoalele?
Nu contează. E suficient că sunt invocate.
Trei sau peste douăzeci de beneficiari, potrivit unor ,,indicații prețioase” manageriale trebuie să semneze un contract de prestări servicii cu o persoană agreată (nu două), numită prestator, într-o instituție care se ocupă de EDUCAȚIE.
Beneficiarilor nu le sunt spălate vasele acasă, nu li se aspiră covoarele din propria locuință, serviciile prestatorului se desfășoară în instituția publică a statului român, care se ocupă de EDUCAȚIE.
RECAPITULARE ca la școală: un conciliu aprobă două cereri a două persoane diferite să presteze niște servicii, care până la urmă vor fi prestate doar de o persoană din cele două solicitante, pe banii unor beneficiari, obligați să plătească o sumă unui prestator. Niciunul nu este angajatul instituției: nici prestatorul și nici beneficiarii.
În ce calitate acești beneficiari își pot asuma semnarea unui astfel de contract (care nu s-a prezentat la ședința convocată de directorul cu concurs) cu sume, modalități de plată, termene, obligații, litigii etc. într-o instituție de stat care se ocupă de EDUCAȚIE ?
Ce spune regulamentul acestei unități despre această alternativă?
Nimic.
Oare ce calitate au acești beneficiari într-o unitate de învățământ, de sunt obligați să semneze un contract de prestări servicii?
Conduc ei unitatea de învățământ?
Sunt ei factori decizionali?
Ce ar putea spune justiția despre astfel de contracte?
Dar despre astfel de tehnici?
Dar despre astfel de manevre?
Posibile răspunsuri:
Prostia omenească.
Incompetență.
Manevre.
Interese.
BANI. Mulți bani. (Aici este relatat doar un caz. În realitate sunt mai multe.)
Sau toate acestea la un loc?
Ce au făcut cei care au fost înștiințați până acum?
Au tăcut.
Și tăcerea este un răspuns. Duce direct la complicitate. Complicitate la bani.
Ai cui bani?
Ai beneficiarilor de data aceasta.
Unde?
Într-o instituție de stat, publică, care se ocupă de EDUCAȚIE în România EDUCATĂ.
Beneficiarii trebuie să suporte astfel de practici pentru că cei care ar fi trebuit să le stopeze până acum nu au făcut-o.
Oare de ce?
Cârdășie?
Avantaje?
BANI?
Interese?
Sau toate la un loc?
Cercetări… cercetări … și iar cercetări.
Veți fi informat de modul în care instituțiile statului abilitate să cerceteze astfel de fapte vor gestiona aceste tehnici și practici manageriale agreate de unii și practicate de alții sub directa supraveghere a celorlalți.
Maria Tudose