În EDUCAȚIE există suficiente prevederi legislative care clarifică rolul consiliului de administrație în conducerea unităților de învățământ. De aceea există din partea unor directori interese majore pentru ca cei aleși, propuși, desemnați, trimiși sau votați să poată să accepte și să fie de acord cu toate practicile, metodele și interesele existente în anumite situații pentru binele unora sau altora, pentru diferite interese, nicidecum pentru EDUCAȚIE, pentru beneficiarii primari sau secundari.
Metodologiile specifice EDUCAȚIEI vin cu specificații clare și în legătură cu numărul celor care trebuie să facă parte din consiliile de administrație, cu componența acestora, cu procedura de constituire a unui consiliu, cu atribuțiile directorului unităților de învățământ, cu rolul Inspectoratelor Școlare Județene, cu termenele care trebuie respectate. Dacă totul este respectat, directorul unității de învățământ emite o decizie de constituire a consiliului de administrație, care, evident, în anumite condiții specificate tot de legi și metodologii, se poate modifica.
Chiar dacă numărul beneficiarilor este cam același de câțiva ani școlari, la unele unități de învățământ din nordul țării numărul membrilor consiliului de administrație este diferit de la un an la an. Practica spune că acesta se poate modifica însă și o dată la două săptămâni.
Când există anumite interese ca unele cadre didactice să facă parte dintr-un ,,conciliu director,” atunci unii directori (G.I.T.) pot chiar impune anumite persoane, invocând aspecte care nu se regăsesc în legislație. Dacă alți foști directori au ajuns să se joace ,,de-a traficul” doar să poată să facă ce vor în cadrul ,,conciliilor directoare,” atunci și nerespectarea unor prevederi metodologice se poate permite la alții.
Reprezentarea minorităților în cadrul conducerii unităților și instituțiilor de învățământ este un subiect despre care există suficiente clarificări, dacă se dorește respectarea acestora în primul rând de către directori. Dintr-un consiliu de administrație fac parte și CADRE DIDACTICE sau personal didactic auxiliar și reprezentanți ai PĂRINȚILOR sau ai ELEVILOR și ai PRIMARULUI sau a CONSILIULUI LOCAL și reprezentanți ai OPERATORILOR ECONOMICI. Toți au aceleaşi drepturi şi obligaţii în exercitarea mandatului.
Există și directori care nu știu ce înseamnă o PROCEDURĂ, din moment ce aplicarea acesteia se dovedește a fi după interese. Este greu și cu număratul zilelor pentru o categorie managerială, chiar dacă unii copii știu de la grădiniță să numere deja până la 20.
Apoi doar una este decizia de constituire a consiliului de administrație, celelalte vor fi toate de modificare. Evident aceasta trebuie și afișată pentru ca toți cei care au legătură cu o anumită unitate de învățământ să știe cine face parte din ,,conciliul hotărâtor,” mai ales când aceștia au niște răspunderi bine definite prin LEGE.
Directorul unităţii de învăţământ este cel care are în primul rând responsabilitatea constituirii consiliului de administrație.
Sunt dorite în aceste ,,organisme de conducere” de către unii directori care au și alte interese decât cele ale EDUCAȚIEI (G.I.T.) persoane care sunt dispuse să ridice mâna fără a cunoaște ce spune legea, regulamentul sau metodologia și fără a cere măcar formal să li se trimită spre studiu cu 72 de ore înainte pentru ședințele ordinare documentele ce urmează a fi discutate, aprobate și evident votate. Și astfel se ajunge la diverse acțiuni de modificare a unor documente, de falsificare sau de ,,îndreptare” a lor, încât nici cei care ,,au pus umărul” nu mai știu la ce să se aștepte.
Condiția de cvorum este dată tot prin prevederile metodologice: unele hotărâri se iau cu votul a jumătate+ unu din participanții la ședință, altele cu votul a 2/3 din totalul membrilor unui consiliu de administrație, etc. Sunt hotărâri care se iau prin vot secret, iar în situația ședințelor ,,de conciliu” online sau hibrid, din nou este vorba de alte PROCEDURI care trebuie respectate atunci când se cunoaște și se respectă legea. Alte interese dictează alte practici cu rezultate și consecințe pe măsură.
Evident că există situații în care unele legi sau metodologii specifice sunt fie ignorate în luarea unor decizii, fie enumerate în unele hotărâri de consiliu de administrație, dar din conținutul acestora reiese clar că acestea nu sunt respectate. Iar astfel de hotărâri sunt semnate de directori (G.I.T.) pe mâna cărora încap și destine umane.
Pentru ca un consiliu să poată funcționa în limitele prevăzute în legislație, în primul rând trebuie să fie constituit corect și legal. Atribuțiile consiliului de administrație, a președintelui și a secretarului sunt prevăzute tot în metodologiile specifice, dezinformările sunt apanajul unor directori (G.I.T.) care nu doresc corectitudine și legalitate în primul rând nici măcar în constituirea unui consiliu de administrație.
În loc de concluzii: Și conducerea unităţilor de învăţământ, trebuie să asigure resursele necesare pentru participarea cadrelor didactice membre ale consiliului de administraţie la programe sau cursuri specifice managementului, chiar şi al managementului calității în EDUCAȚIE.
Maria Tudose