Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sunt considerate ,,organe deliberative de conducere.” Acestea sunt organizate și ar trebui să funcționeze conform unei metodologii specifice. Însă nu stau lucrurile așa în toate unitățile de învățământ, din nefericire.
Un director dintr-o zonă de nord a țării (G.I.T.) nu a știut nici componența numerică a consiliului de administrație. Apoi despre o hotărâre de declanșare a procedurii de constituire a noului consiliu de administrație nici nu poate fi vorba, chiar dacă metodologia este cât se poate de explicită: ,,consiliul de administraţie în exerciţiu hotărăşte declanşarea procedurii de constituire a noului consiliu de administraţie.” Au existat persoane care au avut rol de decizie în privința aspectelor discutate pe ordinea de zi, fără a face parte dintr-o decizie de constituire a consiliului de administrație, având acces la documente instituționale și permisiunea de a vota dată de același director (G.I.T.).
În vederea constituirii consiliu de administraţie directorul este cel care are întreaga responsabilitate: de la diverse solicitări în scris, la convocări și până la emiterea deciziei. Evident că și timpul este important a se respecta conform aceleeași metodologii date pentru buna și corecta constituire a organului de conducere a unităților de învățământ.
Metodologia de organizare a consiliului de administrație din acest an școlar are însă și o specificație clară: noua metodologie o abrogă pe cea veche. Numai că același director (G.I.T.) s-a crezut mai presus de înscrisurile legale și după ce a reușit să emită a doua decizie tot de constituire a noului consiliu de administrație, precizează că acesta va funcționa din nou tot în baza vechii metodologii.
Au fost ignorate și alte precizări clare privind nominalizarea celor care apar în deciziile emise pe tematica consiliului de administrație.
Se pare că legislația nu este cea mai bună prietenă a acestui director ,,elitist,” mai ales când a premeditat unele lucruri. Văzând că acestea îi dau de furcă, a apelat la ceea ce știe de pe vremea când era inspector școlar la un Inspectorat Școlar din nordul țării: amenințări, crize de isterie în fața beneficiarilor direcți ai EDUCAȚIEI și etichetarea subordonaților ca la ușa cortului, tot în fața beneficiarilor. Dacă propriul director etichetează un dascăl în fața beneficiarilor ,,nemernic,” atunci se poate spune că EDUCAȚIA nu a luat-o la vale, ci este în fundul prăpăstiei în această zonă de nord a țării.
Dar, până a exista o decizie de constituire a consiliului de administrație pe site-ul oficial mai este cale lungă, chiar dacă și acest aspect este prevăzut de aceeași metodologie de organizare și funcționare a consiliului director. Una dintre explicații ar putea fi cea legată de atribuții. Când orice director emite o decizie în baza unei hotărâri a organului de conducere, trebuie să respecte o structură și un cadru legal. Cei nominalizați într-o decizie au și niște atribuții. Și un consiliu de administrație are diverse atribuții. Unele apar în lege, altele în metodologii, altele în regulamente.
La fel este și cu comisiile dintr-o unitate de învățământ. Tot legea spune că atribuțiile acestora se aproba de organul de conducere. În situația în care același director (G.I.T.) semnează că s-au votat, dar nu dorește să le ofere comisiilor funcționale din unitatea de învățământ, înseamnă că iar se crede mai presus de lege. Și atunci nu se poate spune că acest director respectă legislația, ci că își organizează activitatea după propria voință, diferită de cea dată prin metodologii sau regulamente de aplicare a legislației specifice.
Atribuțiile ca atribuțiile, dar când nu știe un director (G.I.T., de exemplu) nici cum se numesc comisiile și se mai și riscă să scrie unde se află diverse atribuții, ignorând nenumărate ordine de ministru, note și proceduri an de an, atunci lucrurile nu mai sunt atât de simple.
Unele aspecte reușește să le atingă la acest nivel ,,elitist” prin intermediul ,,ridicătorilor de două degete” și a observatorilor cu alt rol decât cel dat de legislație.
Este important de reamintit că același director (G.I.T.) a aprobat ca unele comisii să realizeze activități ,,pe banii părinților,” evident în baza unui plan și a unei proceduri aprobate de un consiliu de administrație ,,intermediar” între cele constituite și care și-a desfășurat activitatea în baza unei metodologii abrogate, așa după cum singur a scris și a semnat. Prevederile legale sunt pentru a fi aplicate de fiecare director elitist sau nu: ,,la data emiterii de către director a deciziei de constituire a noului consiliu de administraţie se dizolvă de drept consiliul de administraţie care a funcţionat anterior.”
Ședințele consiliului de administrație se pot desfășura fizic, online sau hibrid.. Procedura de desfășurare on-line sau hibrid a ședințelor consiliului de administrație se stabilește la nivelul fiecărui INSPECTORAT ȘCOLAR JUDEȚEAN.
Faptul că după emiterea noii metodologii nu s-a publicat o astfel de procedură de către Inspectoratul Școlar dintr-o zonă de nord a țării permite probabil aceluiași director (G.I.T.) să realizeze ședințele hibrid, în timpul activității dascălilor și a programului de serviciu a celorlalți participanți la ședințe, diverși reprezentanți. Unii se pare că pot face orice și oricum în timpul serviciului. Mai grav este că nu își pun simpla întrebare:
– Unde ar trebui să fie în acel moment dascălul copilului său?
Despre reprezentanții culorilor nu are rost a se mai aminti. Aceștia se știe ale cui interese le reprezintă.
Și atunci cum va fi planul de măsuri, responsabilitățile și termenele în urma inspecțiilor tematice din notele de control ale inspectorilor de zonă pe această tematică, dacă cei care trebuie să controleze pe teren și aceste aspecte nu și-au aprobat încă o astfel de procedură la nivelul județului?
Posibil răspuns: lipsa semnăturii unui consilier juridic pe o astfel de procedură sau pe o hotărâre de aprobare a ei ar pune sub semnul întrebării legalitatea acestor documente, așa cum se pare că sunt și altele din ultima perioadă la acest Inspectorat Școlar dintr-o zonă de nord a țării.
Maria Tudose