În unitățile de învățământ se oferă servicii de EDUCAȚIE beneficiarilor actului educațional. Dar și aceste unități de învățământ trebuie să respecte diverse alte legi ale statului român care nu sunt specifice doar domeniului educațional. Una dintre ele este legea contabilității.
Printre activitățile realizate în unitățile și instituțiile de învățământ se află și cea de inventariere prin comisiile propuse și aprobate. Participanții la aceste activități nominalizați prin decizii trebuie să fie instruiți conform unor norme, trebuie să știe care le sunt atribuțiile, care sunt mijloacele fixe și obiectele de inventar, etc. La activitățile de inventariere se discută și despre spații: săli de clasă/ grupă, bloc alimentar, cabinete, etc., deoarece bunurile se află depozitate în acestea.
Pentru efectuarea unor operațiuni specifice acestei activități există niște obligații atât ale gestionarului, cât și ale directorului și ale celor implicați în comisia de inventariere. Este firesc ca și consiliile de administrație să aibă un rol foarte important pentru aceste activități, mai ales că se finalizează câteodată și cu propuneri de casare.
Chiar dacă legislația privind activitatea de inventariere nu s-a schimbat în ultimii ani, într-o zonă de nord a țării această activitate s-a desfășurat într-un mod diferit de la un an la altul în funcție de poftele și comanda unui director, fost inspector școlar.
Evident că cei nominalizați în comisiile de inventariere sau casare au ,,dansat după muzica cântată de director” an de an. Rezultatele au fost evident pe măsura faptelor. Și s-a ajuns ca, după aceleași legi, activitatea să se desfășoare diferit de la un an la altul. Cu certitudine că și lipsa unor atribuții date prin diferite decizii a condus la astfel de activități.
După ce într-un an un dascăl (G.A.R.), alături de altul aflat de moment într-o echipă, dă în scris că într-un anumit spațiu de depozitare nu sunt mai mult de 30 de articole inventariate, la aproximativ un an distanță omite să întrebe un alt dascăl dintr-o nouă echipă despre acest aspect, având cu certitudine altă muzică după care a trebuit să realizeze activitatea, cu dublu rol.
Și, pas cu pas, s-a ajuns la nivelul la care își permite să scoată și directorul dintr-o sală de grupă, spunându-i că îi aparține.
Este bine de reamintit și cum se realizează donațiile conform legii, cui se pot dona obiecte care se află într-un spațiu educațional și cu ce scop.
Unitățile de învățământ sunt administrate de CONSILIILE LOCALE. Pentru ca un dascăl să își desfășoare la un moment dat activitatea didactică într-o anumită sală de clasă/ de grupă, într-un laborator sau un cabinet există cu certitudine și alte aspecte de care trebuie ținut cont și acestea trebuie să se regăsească în acte, documente, decizii, etc. bine documentate, argumentate și fundamentate.
Având în vedere că în bugetele unor unități de învățământ nu se regăsesc bani pentru susținerea activității didactice zilnice cu copiii și foarte multe cadre didactice își folosesc banii din bugetul personal pentru a susține un act didactic de calitate, cu certitudine că materialele achiziționate, confecționate și folosite de acestea sau și cele dobândite în urma participării la unele proiecte pe fonduri europene și inventariate de unitățile de învățământ trebuie să se afle depozitate în spațiile unității de învățământ respective.
Când unii dascăli consideră că pot să se joace ping-pong cu munca unor cadre didactice, cu materialele primite din proiecte europene, atunci înseamnă că aceștia sunt mai presus și de legile statului român, pe care a dovedit constant că le ignoră, având sprijin și colaborare în acest sens.
Pentru a analiza diverse comportamente, faptele sunt suficiente: selectezi dosare după anumite interese, împarți dosare diferit de cum spune procedura Ministerului Educației, observi repartiția dosarelor diferit de cum spun legile EDUCAȚIEI, te consideri proprietar pe un spațiu, aducându-i și directorului la cunoștință că se află într-un spațiu care nu îi aparține (chiar dacă este o sală dintr-o unitate de învățământ pe care o conduce).
Și, nu în ultimul rând, se constată cu ușurință că anumite lucruri, unele aflate în inventarul unității de învățământ sunt răvășite prin spații diferite din pixul sau nu a unui director, din anumite orgolii sau frustrări, din ambiții și dorințe, din faptul că unii se încăpățânează să demonstreze că pot face constant ce vor, când vor și cum vor ignorând: legi, proceduri, metodologii, etc.
- Ce fel de dascăli se pot ascunde în spatele unor astfel de fapte sau acțiuni cu astfel de apucături sau manifestări?
Maria Tudose