,,Concursuri, concursuri e încă vremea lor” ar fi putut fi din nou, titlul potrivit pentru acest articol, deoarece are legătură cu unul anterior în care se specifica: ,, Așteptăm cu interes următorul concurs, care se pare că nu va fi decât pentru o jumătate de normă, iar sursele deja știu pentru cine este pregătit. ,,Frații” trebuie să fie ajutați.”
Nu a trecut nicio lună și se pot da detalii despre un acest concurs organizat de același director din nordul țării (G.I.T.), căruia îi place să se laude la subalterni că ,,are omenie până la București.”
- Oare, de ce ar avea nevoie de această ,,omenie” ?
Motivele sunt multiple: falsuri, instigări, abuzuri, amenințări, discriminări, ilegalități, aranjamente, inegalitate de tratament între angajați, pierderea unor documente, încălcarea unor regulamente, etc.
Revenind la concurs, se pare că acest post s-a aprobat și se înființează cu dedicație pentru soțul unei angajate (C.E.) cu scopul recompensării activității acesteia în diferite comisii în care și-a desfășurat activitatea cu slugărnicie: comisia de contestații, de protecția muncii, de cercetare disciplinară, de etică, etc.
În ciuda faptului că nu a putut dovedi că știe măcar să completeze corect o fișă pentru a dovedi progresul unui copil după trei ani de activitate, această angajată însă nu s-a dat înapoi de la evaluarea unui coleg în cadrul unei comisii, fără nicio atribuție aprobată de ,,conciliul director” al instituției. Deci, a recurs la o evaluare ,,după comandă”, deoarece nici procedură nu avea. Numai că nici cine a dat comanda nu a mai știut-o, iar acțiunile ulterioare au venit în contradicție cu ,,comanda”. Necazul este că această ,,comandă” a fost și pe hârtie.
Această angajată se ocupă și de sănătatea și securitatea în muncă și de prevenirea și stingerea incendiilor, deși nu face nicio instruire, deoarece este firmă angajată care ar trebui să se ocupe de acest aspect, dar se spune că nu prea este timp pentru astfel de activități sau una se face și alta se scrie. Și atunci aproape întreaga activitate a acestor două comisii din care face parte și această angajată harnică și promovată se reduce la a duce la angajați carnețelele la semnat.
Angajata promovată nu s-a dat înapoi nici din a face parte dintr-o comisie de cercetare disciplinară. Și aici a bifat cu succes din punctul de vedere al aceluiași director ,,cu omenie” până în capitala țării.
Poate că acest rol l-a ,,meritat” în urma activității de acum aproape trei ani în timpul orelor de serviciu, când s-a jucat ,,de-a protestatarii” la un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării, activitate în urma căreia a fost recompensată la finalul lunii cu salariu integral.
Sau poate în urma activității în comisia de etică, o comisie tot fără atribuții aprobate în anul școlar precedent. Dacă a putut funcționa și așa această comisie, probabil, în baza aceleiași ,,omenii” a directorului la București, în acest an școlar aceeași comisie poate funcționa și fără a fi aprobată deloc de ,,conciliul director.” Dar, nu este singura. Unii, se cred, nominalizați pe viață, în anumite ,,comiții și concilii.”
Și, după atâtea activități în diverse ,,comiții” a venit și bine- meritata recompensă: va putea servi masa în același loc cu soțul, deoarece cei care o prepară au atribuții prin fișa postului, care este publică pe site, doar pentru beneficiari.
Dar, se pare că în această unitate din nordul țării, beneficiarii sunt de mai multe feluri.
,,Omenia”- bat-o vina!
Maria Tudose