Un ansamblu de circumstanțe pot duce la diverse interese în anumite situații, care să împiedice un raționament profesional, iar acțiunile legate de interesul principal să fie influențat de alte interese, ajungându-se astfel la un CONFLICT DE INTERESE.
Interesele principale ale celor care se ocupă de educație ar trebui să fie respectarea legalității, asigurarea unui act managerial și didactic de calitate, asigurarea unui acces egal la educație, servicii educaționale la anumite standarde de calitate, etc.
În România învățământul constituie prioritate națională. Principiile care guvernează învățământul sunt multe și toate sunt clar specificate în Legea Educației Naționale. Dintre acestea se pot enumera: principiul echității, principiul calității, principiul eficienței, principiul descentralizării, principiul răspunderii publice, principiul transparenței, principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice, principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia, principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare, etc.
Într-o unitate de învățământ, directorul organizează şi este direct responsabil de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de învăţământ, răspunzând de actele juridice semnate în numele și pe seama unității pe care o manageriază. Iar Inspectoratele Școlare Județene controlează nu doar aplicarea legislației, dar și calitatea managementului unităților și instituțiilor de învățământ. Toate acestea sunt prevederi clare date prin legislația actuală românească.
Din nefericire, nu întotdeauna stau lucrurile așa. Iar dacă alte interese primează, decât cele specifice unui act educațional și managerial de calitate în grădinițele, școlile și liceele din țară și unele activități sunt în formă continuă, implicându-se în aceastea diverse persoane, aflate în anumite grupuri, grupușoare și grupări, lucrurile sunt scăpate de sub control și nu se mai poate discuta de transparență, legalitate, obiectivitate, profesionalism, corectitudine sau competență.
Când unele persoane au alte interese, contrare respectării legislației, sancționării unor fapte și pedepsirii celor care le-au realizat, nu se mai poate discuta despre corectitudine, ci despre incorectitudine; nici despre profesionalism, ci despre lipsa acestuia; nici despre integritate, ci despre corupție; nici despre calitate, ci despre lipsa acesteia; nici despre imparțialitate, ci despre implicare; nici despre supremația interesului public, ci despre alte interese; nici despre corectitudine, ci despre incorectitudine materializată prin falsuri, trafic de influență, recompense în diferite forme, etc.
Un astfel de caz este și cel al unui Inspectorat Școlar din nordul țării. Lanțul încrengăturilor și intereselor este enorm în anumite situații.
Se poate exemplifica: cazul în care un fost director prin activitățile realizate în timpul mandatului demonstra că nu prea are ce căuta într-o poziție de conducere, dar cei în măsură să ia atitudine ignorau neregulile, ba mai mult recompensându-l la nivel zonal cu diverse poziții în unele comisii sau consilii. Fostul director a înțeles doar că ceea ce a făcut prost a fost recompensat și atunci a continuat și cu alte practici similare, ajungând să falsifice și hotărâri de consiliu de administrație, de această dată dintr-o altă poziție. Nu avea cum să nu realizeze acest lucru, fiind unul dintre cei care s-a implicat la un concurs de directori la activitățile care s- au finalizat cu promovarea directorului care a solicitat acea sarcină (G.I.T.). La nivel instituțional a fost promovat prin diverse ,,comisii și comiții”, răspunzând la un moment dat și de controlul intern managerial, pe care nu l-a putut gestiona nici în timpul propriului mandat, externalizând pe bani publici unele servicii.
Un alt caz este al unui fost director care a ieșit pe ușa din spate de pe scaunul directorial, trecând prin diverse situații în timpul mandatului: neexersarea sarcinii dată prin fișa postului de evaluator, nerespectarea calendarului unui ordin de ministru, pierderea unor baneficiari din perimetrul instituțional, furturi, etc. Și activitatea acestui fost director a fost apreciată ca fiind foarte bună, beneficiind ulterior și de gradație de merit, ajungând ulterior finalizării mandatului la situația de a da o mână de ajutor unui alt director (G.I.T.) prin falsificarea unui proces verbal al unui ,,consiliu conducător”, prin care aspectele consemnate aveau legătură cu sancțiuni și contracte de muncă. Dar, în această calitate a mai ,,excelat” și prin alte activități. Un alt exemplu ar fi faptul că a omis să scrie în unele hotărâri importante aspecte legate de procesul de arhivare, existând diferență între ceea ce s-a hotărât în unanimitate și ceea ce a redactat și semnat într-o hotărâre.
Nu trebuie uitat nici directorul care s-a jucat cu diverse documente din arhivă, cu ștampila, cu mai multe contracte de muncă, cu plata cu ora și cu aproape toate documentele manageriale, ajungând să fie recompensat la nivel zonal cu funcția de metodist, fără a avea calificativ foarte bine, fiind și remunerat pentru aceasta. Este unul din cei care decid sau nu realizarea unor lucruri, având o poziție care îi permite acest lucru, în urma neregulilor realizate. Tot un gen de recompensă.
Au mai fost și alți directori tolerați, agreați și susținuți de acest Inspectorat Școlar Județean din nordul țării: unul și-a realizat chiar și contract de muncă în unitatea în care era doar detașat pe funcție, iar altul a ocupat scaunul managerial pentru câteva zile, fără să aibă o simplă decizie dată de reprezentanții aceluiași Inspectorat Școlar din nord, zile în care a avut acces la toate documentele instituției, la ștampilele acesteia (deoarece erau mai multe exemplare), fiind înainte cu câteva luni unul din membrii unui ,,conciliu director,” ajungând în această poziție tot prin anumite practici pe la spate, ale unui alt fost director, care a tras niște sfori (numite juridic trafic de influență). Ulterior a făcut parte și din echipa de concurs a altui director (G.I.T.), a jucat și rolul de consilier la etică și a fost recompensat la nivel zonal cu gradație de merit, de asemenea.
Dar, unele interese nu se opresc aici, doar la nivel managerial, deoarece un grup de ,,protestatare” în timpul serviciului a ,,colindat” zile la rând același Inspectorat Școlar Județean din nordul țării. Zilele s-au recompensat cu plata integrală a lor și alte bonusuri în ,,comisii și comiții” locale. Una este cea care decide într-un anumit ,,conciliu”, uitând că este acolo pentru bunul mers al unei unități de învățământ, nu în alte scopuri și interese, fiind de acord cu practicile realizate în acel conciliu la care s-au implicat și alți foști directori. Alta a jucat rolul de ,,scriitor” după dictare sau doar ,,a ceea ce trebuie să se scrie” într-un alt ,,conciliu;” alta s-a ocupat de alte comisii, unde a exersat aceleași metode ca la nivelul ,,marelui conciliu director:” a falsificat chestionare și alte instrumente folosite cu un anumit scop, dar nu s-a dat înapoi nici de la agresivități verbale, tolerate de același director (G.I.T.). Și exemplele ar putea continua: de la arhivare la etică, de la activitate curriculară la activitate extracurriculară, de la activitate metodică la registre, chestionare, rapoarte și note de control.
Nu trebuie trecută cu vederea implicarea celei care trebuie consultată când se iau anumite hotărâri, care a intrat și altă dată pe zona de conflict de interese, care a dus o copie după o ștampilă a unității acasă zile întregi, care a uitat să acorde anumite drepturi salariale, care a operat nenumărate nereguli în registre, care a realizat decizii după câteva luni de la momentul în care trebuiau aduse la cunoștința salariaților, etc. Dar, pentru toate acestea același Inspectorat școlar Județean a promovat-o la nivel zonal în consilii pentru a-i ,,consulta” sau recompensa pe unii sau pe alții pentru diverse activități.
Există și categoria ,,beneficiarilor mici” de recompense oferite de un anumit director (G.I.T.), fost inspector școlar, susținut și ajutat pentru astfel de activități, pe care le-a învățat probabil când a lucrat la acest Inspectorat Școlar din nordul țării. Acestea se rezumă la: o liberă, o farfurie de mâncare ,,la nevoie” pentru care s-au făcut aprobări și regulamente, câteva zile de concediu, ,,găletuțele” pentru aparținători sau cele cu resturi. Totul se valorifică, nimic nu se pierde pentru susținerea lanțului de: falsuri, minciuni, ilegalități, nereguli, abuzuri, instigari, acte de violență, etc.
Când acești beneficiari de diverse recompense pentru diverse activități de-a lungul timpului sunt folosiți pentru completarea unui chestionar (cu pretextul răspunsului la o sesizare), realizat de același Inspectorat Școlar Județean din nordul țării, oferit de un inspector școlar, de fapt de o ,,prietenă de cursă lungă” (N.F.) a directorului (G.I.T.), care a realizat o ,,notă,” în baza căreia unii dintre cei care au completat chestionare, împreună cu cel care trebuie scos basma curată (G.I.T.), iau o hotărâre, toată această activitate poartă numele de CONFLICT DE INTERESE.
Acest CONFLICT DE INTERESE are protagoniști de peste tot: și locali și zonali; are interese nenumărate și are toate circumstanțele necesare pentru a fi dovedit și definit cu probe în acest fel. Probele: procese verbale, adeverințe, fișe ale postului, chestionare, hotărâri de consiliu, etc au fost ignorate în formă continuă de acest Inspectorat Școlar din nordul țării.
Într- o astfel de situație dusă până la acest nivel, directorul ar fi avut niște obligații. Dar, regia nu i- a permis nici măcar să mimeze imparțialitatea, ajungându-se direct la CONFLICTUL DE INTERESE. Însă orice CONFLICT DE INTERESE nesoluționat duce la ABUZ ÎN SERVICIU și la CORUPȚIE.
Nu este vorba doar de o persoană, ci de mai multe. Nu este vorba doar de un interes, ci de un grup de interese de mai multe feluri, chiar și financiare. Nu este vorba doar de persoane, ci și de instituții.
Un astfel de angajat cu funcție de conducere (G.I.T.) are și niște contracte semnate cu prevederi asumate de mai mulți, fiind director cu concurs.
Iar alt angajat cu funcție de îndrumare, consiliere și control (N.F.), chiar dacă nu a obținut-o prin concurs, ci altfel, are un cod de etică sau de conduită, dat printr-un regulament, care trebuie respectat. Iar alte interese nu trebuie să primeze: obiectivității, legalității, imparțialității, corectitudinii, deoarece atunci nu își îndeplinește corespunzător obligațiile și responsabilitățile oficiale.
Potrivit legii, orice suspiciune de infracțiune sau de faptă de corupție se anunță și la organele competente, deoarece răspunderea este în astfel de cazuri nu doar disciplinară și administrativă.
Există și principii care stau la baza prevenirii unui conflict de interese. Acestea sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și interesul public.
Printr- un simplu exercițiu de memorie acest inspector școlar (N.F.) a dovedit contrariul acestor principii și în alte etape anterioare, pe alte poziții de conducere (de inspector de zonă sau de specialitate). Nu se pot uita activitățile de îndrumare de la o anumită școală privată și nu numai, nici practicile de la un concurs de metodiști sau de la cel de gradații de merit. Și bineînțeles activitățile din unele proiecte merită amintite aici.
Maria Tudose