Vă prezint în acest articol un alt fost inspector școlar general adjunct (P.M.), care nu a stat mulți ani în ISJ. Originar dintr-un orășel din nordul țării (S.), unde a fost director la un ,,conglomerat educațional” (grădiniță, școală și liceu), a obținut această funcție la ISJ deoarece cocheta cu culoarea roșie și cea care l-a girat pentru această funcție a fost, probabil, doamna primar a localității (G. T.), un personaj deosebit de puternic în acea zonă. Sigur că d-l fost inspector școlar general adjunct ar fi stat mai mult de 2 ani în acea funcție la ISJ, deoarece chiar începuse să-i placă acel joc de culise ce îl făcea acolo, dar apariția marii ,,avalanșe galbene” (câștigul opoziției) i-a sistat această deschidere și a fost nevoit să se întoarcă în orășelul de baștină (S.). S-a întors pe postul de director, dar din ianuarie 2021 a fost izgonit și din acea funcție și acum activează pe un post de profesor.

Acest distins inspector școlar a făcut foarte, foarte multe lucruri în acea funcție de conducere (la ISJ), dintre care în acest articol vă voi aminti câteva.

A numit directori de unități de învățământ preuniversitar, chiar dacă și-au picat concursul de directori. Iar ca inspector școlar general adjunct cu atribuții pe management educațional în anul școlar 2018-2019 a omis sau nu a știut sau nu a vrut să monitorizeze sau să consilieze unii dintre acești directori, care și-au permis să nu prea aibă activitate managerială.

Dar, și în momentul în care a fost atenționat sub forme diferite, atitudinea a fost cam aceeași. Răspunsurile erau diferite: mușamalizare, tergiversare, ignorare, menținerea în funcție a unor directori în ciuda reclamațiilor de la părinți, ineficienței manageriale, cercetărilor disciplinare, chiar dacă era conștient ,,de calitățile” manageriale pe care acești directori le aveau etc.  

Dar, prin Legea Educației Naționale, Inspectoratele Școlare Județene au rolul de a controla aplicarea legislației în unitățile de învățământ și de a controla, monitoriza și evalua calitatea managementului unităților și instituțiilor de învățământ.

Cum să se respecte legislația în unitățile școlare, când cei de la vârful unui ISJ nu o cunosc sau nu o respectă sau o ignoră sau nu le pasă?

Ce metode folosea acest inspector școlar general adjunct?

Un exemplu ar putea fi următorul: trimitea inspectori școlari pentru management educațional din cadrul departamentului pe care îl coordona în diferite moduri în unitățile de învățământ ca ,,să rezolve” anumite situații.

Fostul inspector școlar pe management educațional (F.A.) mergea cu un ordin de serviciu neasumat de conducerea ISJ din acea perioadă (la intimidare), în baza unei ,,reclamații verbale.” Acel fost inspector școlar pe management educațional participant la o ședință de consiliu de administrație într-o unitate școlară nu știa că ordinea de zi a unei ședințe de consiliu de administrație trebuie supusă la vot. Una scria în convocator, alta în procesul verbal și alta în așa- zisul ordin de serviciu. Trebuie subliniat că atât inspectorul școlar (F.A.), cât și directorul acelei instituții (A. L.) erau de aceeași etnie. Dar, d-na fost inspector școlar pe management educațional (F. A.) era fost director cu concurs, care în momentul în care a intrat în ISJ și a primit funcția de inspector școlar pe management educațional (prin detașare) nu a știut că își poate suspenda contractul de director cu concurs, dar era șefă peste directori.

D-l inspector școlar general adjunct (P.M.) a menținut și pentru următorul an școlar în funcție acel director (A. L.), în ciuda multiplelor deficiențe manageriale, pe care nicio echipă de control trimisă doar ,,de ochii lumii” nu a dorit să le vadă. Ba mai mult, l-a răsplătit pe acel director și cu calificativul: ,,foarte bine” și cu încă un mandat pentru anul școlar următor (tot prin detașare în interesul învățământului pe funcție de conducere).

Oare aceste persoane cu funcție de conducere în Inspectoratele Școlare Județene înțeleg ce înseamnă ,,interesul învățământului”?

Sau confundă ,,interesul învățământului” cu alte interese?

 În acest caz era vorba de interesul etniei. Acel director (A. L.) făcea parte dintr-o minoritate și în acest Inspectorat Școlar Județean minoritățile aveau reprezentanți puternici (L. E., K. I. G., F. A,), care au făcut totul pentru a -l ajuta să meargă mai departe, fără să facă nimic sau aproape nimic în activitatea managerială.

La acea unitate școlară nu exista: plan managerial anual și semestrial, proiect de dezvoltare instituțională, plan operațional, raport al calității, raport privind starea învățământului, regulament de organizare și funcționare, regulament intern, cod de etică, etc.

Iar în următorul an școlar unele nereguli le-a identificat chiar auditorul acelui ISJ. Printre acestea se pot enumera următoarele:

  1. Programarea concediilor, registrul de prezență, foaia colectivă de prezență și statul de plată nu erau corelate în ceea ce privește zilele de concediu de odihnă efectuate de către fiecare salariat.
  2. Plata concediilor de odihnă a fost efectuată fără a avea la bază toate documentele justificative necesare.
  3. Foaia de prezență (pontajul lunar) nu cuprindea toate informațiile și aprobările prevăzute de formular.

Întrebarea firească este :

Care era nivelul de pregătire profesională a acestora ?

Sigur că, dacă lucrurile nu ar fi luat o turnură așa defectuoasă:  (implementarea conducerii ,,galbene”), ar fi rămas mult și bine în fruntea ISJ. Probabil că ar fi ajuns și la funcția supremă de inspector școlar general, deoarece cea care avea funcția supremă (A. M.) a acestei instituții a părăsit funcția (pentru protecția ei), ,,culoarea galbenă” preluând conducerea. Preferințele acestei doamne (A. M.) au fost: prima (M. A.), care nu s-a materializat și a doua poziție a fost ocupată de acest distins personaj (P. M.).

Maria Tudose

Leave a Comment

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *