Articolul de azi este despre concursul de gradații de merit din anul 2019. Acel concurs s-a desfășurat în baza ordinului de ministru nr. 3952 din 24.04.2019.
La art. 7, alin (3) în OMEN nr. 3952 din 24.04.2019 se specifică: ,,Inspectoratele şcolare pot elabora şi aplica proceduri specifice privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor din etapele concursului, cu respectarea strictă a prevederilor prezentei metodologii.”
Dar la un ISJ din nordul țării nu a fost postată pe site cum erau pe alte site-uri ale altor inspectorate școlar județene (Bihor, Suceava, Vaslui etc.) nici o procedură elaborată în acest sens. Este totodată adevărat că și metodologia specifică că inspectoratele școlare ,,pot,” deci nu este obligatoriu. Dar oare la ce ar fi ajutat o asemenea procedură?
Ar fi stabilit modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor de întocmire, depunere, evaluare și contestare a dosarelor personalului didactic pentru obţinerea gradaţiei de merit sau ar fi clarificat anumite aspecte pe care nu le specifica metodologia. De exemplu:
- certificarea (conform cu originalul) a documentelor din dosarul directorilor;
- evaluarea unui document justificativ la un singur criteriu, pentru un singur subcriteriu din fişa de (auto)evaluare sau în mai multe locuri;
- existența unui document aflat în dosar la un anumit criteriu unde nu putea fi evaluat, ar fi putut fi sau nu punctat la un alt criteriu;
Procedura ar fi putut cuprinde la anexe și un model de cerere de contestație. Un astfel de model neexistând, persoanele contestatare puteau cere răspuns punctual pe criterii și subcriterii. Dar, chiar dacă au făcut-o unele persoane, răspunsul nu a fost conform solicitării.
Acest ISJ nu a specificat nimic pe site nici despre criteriile de redistribuire în perioada depunerii contestaţiilor de către comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar a gradaţiior de merit rămase neutilizate. Aceasta denotă atât o lipsă a transparenței, cât și dorința de a ,,rezolva” în stil caracteristic ,,pe la spate” anumite lucruri.
Tot din OMEN nr. 3952 din 24.04.2019 rezulta că: ,,Fişele de (auto)evaluare pentru celelalte discipline/domenii se elaborează de către inspectoratele şcolare, cu consultarea organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar la acest nivel, cu respectarea criteriilor generale și a subcriteriilor din fișele sintetice de (auto)evaluare prezentate în anexele nr. 6 – 9, precum şi a recomandărilor din prezenta metodologie.”
Iar ,,detalierea punctajelor aferente criteriilor se face de către comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar.”
Dacă reprezentanții acelui ISJ la diferite discipline nu au observat unele detalii din fișă, care a fost oare rolul liderilor de sindicat deoarece acești lideri ar trebui să reprezinte interesele cadrelor didactice și nicidecum alte interese?
Iar pentru a concretiza se pot da exemple de la învățământul primar pentru acest concurs de gradații de merit din anul 2019.
De ce de la învățământul primar?
Pentru că dosarele depuse la acel concurs au fost verificate de mai multe ori, existând diferențe de punctaje între cele două verificări (conform ,,spuselor” unora din cei implicați, membrii ai consiliului consultativ). Ori, se știe că modul de acordare al punctajului evaluării trebuie să fie unitar și legal pentru toți candidații care au dosare depuse la concurs.
Oare de aceea d-na inspector școlar pentru învățământul primar din acea perioadă (N. F.) nu și-a asumat prin semnătură tabelul publicat cu punctajele de pe site -ul oficial al acestui ISJ înainte de contestații, fiind singura din acel tabel (în calitate de președinte al comisiei de evaluare la învățământ primar) în această situație?
Sau datorită faptului că în urma acelui concurs au apărut și pe rețelele de socializare unele acuzații la adresa acestui fost inspector școlar?
În legătură cu consiliile consultative s-ar putea spune multe. Pe acest site oficial al acestui ISJ din nordul țării nici în acel an școlar (2018- 2019), dar nici ulterior nu s-au adus la cunoștința celor interesați un regulament de funcționare al inspectoratului școlar sau al consiliului de administrație al acelui inspectorat școlar, dar nici a consiliilor consultative. Din diferite decizii ale diferitelor specialități de-a lungul timpului (nu doar în 2019) s-a putut observa că există diferențe mari de la o specialitate la alta în legătură cu aceste consilii consultative. Și atunci întrebările firești sunt:
- Aceste consilii consultative nu funcționează după același regulament la acest ISJ la toate disciplinele?
- Poate să existe și consiliul consultativ pe etnie, nu doar pe discipline?
- De ce nu există criteriile sau o procedură sau regulamentul de selectare a membrilor consiliului consultativ afișate pe site-ul oficial al acestui ISJ?
- De ce unele discipline au decizia consiliului consultativ pe site, iar altele nu (în acest caz nici cea de la învățământul primar nu era)?
- De ce nu au fost aduse la cunoștința cadrelor didactice de la învățământul primar măcar în cadrul ședințelor de lucru, a consfătuirilor sau a cercurilor pedagogice nici decizia cu acești membri, nici criteriile după care unele cadre didactice ajungeau în acest consiliu consultativ?
Ultima întrebare este foarte importantă deoarece în fișa de evaluare la punctul 2 f se menționează că se acordă 1 punct pentru: ,,metodist, membru în consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului şcolar, coordonator de cerc pedagogic, certificată, după caz, de inspectorul de specialitate şi de inspectorul şcolar general sau de director”.
Dacă nu se știe care sunt criteriile după care sunt selectați an de an membrii acestui consiliu consultativ pentru învățământul primar, unii candidați la concursul de gradații de merit se pot considera discriminați pentru că nu cunosc aceste criterii sau regulamente sau proceduri în baza cărora să aibă acces în acest consiliu la nivelul județului. Așadar, unora le -au fost îngrădite anumite drepturi de unele persoane aflate la un moment într-o anumită funcție de inspector școlar de specialitate, care au făcut anumite lucruri în favoarea unora sau altora, în loc să demonstreze echidistanță, obiectictivitate, transparență, legalitate. (N.F.)
Analizând cu puțină atenție și fișa de evaluare de la învățământul primar din acest județ din anul 2019 reiese că nu este specificat clar și exact ce documente justificative se punctează și în ce mod. Exprimările sunt generale, vagi și lacunare. Ori, în alte județe ale țării lucrurile stau cu totul și cu totul diferit.
Se poate exemplifica:
1. La punctul 1a, rata de promovabilitete este importantă. Dar s-ar fi putut specifica: la 100% promovabilitate se acordă 2 puncte, la 75% se acordă 1 punct, etc.
2. La punctul 1d ar fi fost firesc ca să existe punctaj diferit dacă premiile obținute de către elevi ar fi fost la un concurs internațional, național sau județean.
3. La punctul 1eîn fișă se specifică doar că se primesc 8 puncte dacă dovezile sunt: ,,adeverințe, diplome + curriculum adaptat + alte acte justificative avizate de director și psiholog, etc.”
Din nou au apărut diverse întrebări în rândul candidaților:
– Cine eliberează adeverințele?
– Ce trebuie să rezulte din acele adeverințe?
– E nevoie de cerificat eliberat de CJRAE?
– Se punctează cerificatele de încadrare în grad de handicap?
– Se punctează scrisorile medicale?
– Este important progresul copilului??
– E important numărul acestor copii pentru un cadru didactic?
– Pentru câți copii se poate primi punctaj maxim?
Și exemplele ar putea continua. Aceste aspecte identificate în această fișă denotă faptul că aceste dovezi specificate în fișă sunt succinte, sunt interpretabile și probabil intenția nu a fost de corectitudine și de transparență.
Sau se poate discuta de foarte buni profesioniști în această situație?
Această tactică nu ar trebui să fie regăsită la un concurs corect și echitabil.
Nu s-a respectat criteriul informațiilor utile pentru public. Toți candidații trebuiau să aibă acces la aceste informații.
Evaluarea la astfel de concursuri trebuie să fie corectă, obiectivă, uniformă și nediscriminatorie.
Se mai poate puncta și amestecul acestui fost inspector școlar (N.F.) în activitatea comisiei de contestații. Inspectorul de specialitate, care a făcut parte din comisia de evaluare la o specialitate nu ar trebui să influențeze în niciun fel comisia de contestații conform legislației. Dar, ulterior doamna fost inspector școlar pentru învățământul primar a insistat să sublinieze că în anumite cazuri ,,a făcut dreptate” dar nu pentru că i-ar fi fost frică.
Și atunci de ce a apostrofat această doamnă fost inspector școlar (N. F.) pe holurile Inspectoratului Școlar Județean un cadru didactic pentru că a înaintat o ,,contestație avocățească?”
Aceasta arată că acest fost inspector școlar (N. F.) nu a avut o activitate profesionistă, ci doar o activitate care a arătat că a făcut lucrurile cum a vrut sau interesată de anumite lucruri (interesată de persoanele care erau în grațiile sale).
Aceasta este încă o mostră din activitatea acestor inspectori școlari, care numai profesioniști nu se pot numi și lucrurile se duc în această direcție și cu alții.
Într-un următor articol voi exemplifica și alte lucruri.
Maria Tudose