În acest articol veți afla alte detalii despre modul în care s-a respectat și aplicat metodologia de concurs pentru directori din anul 2017, la al doilea concurs de directori și directori adjuncți pentru unitățile de învățământ preuniversitar organizat în anul școlar 2016- 2017, într-un județ din nordul țării.
Președintele comisiei de concurs a fost unul dintre inspectorii școlari generali adjuncți din acea perioadă (C.B.).
În O.M.E.N. nr. 3969 din 30.05.2017 la art. 15, punctul 7 se specifica: ,,Comisia județeană/ a municipiului București de organizare a probelor de concurs, prin procedură specifică, aprobată de consiliul de administrație al inspectoratului școlar, stabilește: planul interviului, durata prezentării ofertei manageriale de către candidați și durata în care candidații trebuie să răspundă la cele 5 întrebări privind legislația în domeniul învățământului preuniversitar.”
Nu era specificat în metodologie nicăieri de vreo procedură de analiză și evaluare a C.V.- ului. Totuși, în acest județ din nordul țării s-au realizat 2 programări pentru proba de CV și pentru cea de interviu pe site, pe zile, ore, candidați și comisii.
Dar și conform procedurii acestui I.S.J. nr. 3686 din 14.07.2017, candidații la funcția de director în județ trebuiau să participe la proba de analizare și evaluare a CV-ului.
De ce?
A cui interes era să fie prezent candidatul în fața comisiei la această probă?
Care a fost scopul participării candidatului și la această probă?
Intimidarea unor candidați în scopul, probabil, a unor interese?
Ale cui?
Ale învățământului?
Sau trebuiau să arate că ,,pâinea și cuțitul” se află în mâna acelui I.S.J.?
O.M.E.N. nr. 3969 din 30.05.2017 la art. 15, alin1, litera b) specifica: ,,analiza curricumului vitae al candidaților realizată de comisia de concurs, în plenul ei,, prin acordarea de puncte potrivit criteriilor și punctajelor prevăzute în anexa 3, pe baza documentelor din dosaul de înscriere care dovedesc cele afirmate în curriculum vitae.” Deci rezulta foarte clar pentru candidați că nu este necesară prezența acestora la această probă conform metodologiei elaborată de Ministerul Educației.
Nemulțumiți de această ,,intimidare în forță”, care pe lângă că nu respectă metodologia de concurs, stabilea unele criterii care nu puteau crește eficiența concursului, decât într-un mod invers, intimidând candidații și arătându- le că lucrurile sunt stabilite, candidații au reacționat.
I.S.J. a modificat procedura în data de 18.07.2017 (prin hotărâre de Consiliu de Administrație), rezultând procedura I.S.J. nr. 3749. Și astfel a apărut pe site- ul acelui I.S.J. : anunțul (potrivit căruia: ,,evaluarea CV-ului se realizează doar de către comisia de concurs în plenul ei, în prezența observatorilor, fără prezența candidaților” în data de 18.07.2017); hotărârea consiliului de administrație și procedura specifică.
Ce denotă toate acestea ?
Haos în înțelegerea metodologiei și întocmirea procedurilor.
Dar, haosul a fost și la alte probe ale acelui concurs.
Dacă se analizează doar cele două proceduri specifice ale ISJ, respectiv procedura nr. 3686 din 14.07.2017 și procedura nr. 3749 din 18.07.2017 care au ca obiect organizarea și desfășurarea probelor: analiza și evaluarea curricumului vitae și interviul, se pot observa multe lucruri evidente. Realizatorii procedurilor nu știau care este ordinea activităților pe care trebuie să le realizeze Inspectoratul Școlar Județean: să afișeze graficul de desfășurare a probei de CV și de interviu sau să transmită Ministerului Educației spre avizare acest grafic (pag. 3 din ambele proceduri- punctul G).
Dar, a fost și ,,o nebuloasă a comisiilor”: comisia de organizare, comisia de concurs, comisia de evaluare, comisia de examinare, etc. Formulări diverse și ambigue. Dar și responsabilitățile au fost amestecate. Se pot găsi și formulări de genul: ,,președintele președintelui comisiei de concurs nr. …” așa cum rezultă din anexa 15 la ultima procedură revizuită în 18.07.2017. Ca pe vremea lui Caragiale: ,,comisii și comiții și președinții președinților….”etc.
Consider că lipsa transparenței decizionale înseamnă proastă organizare și se datorează în primul rând incompetenței.
Întrebările firești și de această dată sunt:
La acel concurs de directori, respectiv de directori adjuncți, s-a încălcat metodologia de concurs?
La acel concurs de directori, respectiv de directori adjuncți s-au respectat procedurile?
În concluzie, unii membri ai acestui I.S.J. nu au înțeles că un examen pentru o activitate așa importantă cum este cea de director a unei instituții de învățămânat, trebuie organizat și controlat să funcționeze ,,ca la carte”, cu mult timp înainte, și nu în pripă. (Dar, aceeași greșeală a fost și la concursul de inspectori școlari, care a fost anulat din motive asemănătoare.)
Maria Tudose