Azi este vorba despre un fost inspector școlar de la un ISJ din nordul țării și metodele de lucru ale acestuia (G.T.).

După ce au râs toți directorii de cine a ajuns să-i coordoneze, un fost director care nu și-a știut gestiona problemele nici la el ,,acasă”, d-na G.T. este promovată la rangul de inspector școlar cu atribuții pe management educațional (a scris și presa locală a vremii de problemele pe care le-a avut ca fost director la un colegiu dintr-un oraș mai mic din zona de nord a țării, orașul C.).

Este bine de știut că la acest ISJ nu există și nu a existat o procedură de inspecție școlară publică, motiv pentru care considerau și încă mai consideră unii angajați ai acestui ISJ că se poate orice.

Oare acesta să fie motivul pentru care și această doamnă fost inspector școlar (G.T.) să nu știe nici prevederile regulamentului de inspecție școlară, anexele acestuia, structura unui raport de inspecție tematică și codul de conduită? Sau le știe și nu a dorit să le respecte sau să le aplice? De altfel, acest fost inspector școlar (G.T.), actual director aplică aceleași metode și în actualul mandat de director pe care îl are în acest an școlar, necunoscând deloc sau aproape deloc ordinele de ministru și regulamentele ce îi permit să profeseze în această nouă slujbă de director. Face unele lucruri ca și când era inspector, neținând cont de nimeni și de nimic, decât de propriile idei și gânduri, care nu sunt întotdeauna cele mai bune și care, dacă nu respectă baza legală, devin foarte, foarte proaste ( de exemplu: arhivare, etică, concedii, încurcă deciziile cu hotărârile și ,,gestionarea” subordonaților prin vechea ,,metodă” de inspector școlar).

Conform prevederilor regulamentului de inspecție școlară la inspecțiile tematice se încheie un raport, nu o notă. Și din acest raport nu trebuie să lipsească metodele și procedee de documentare, control, îndrumare, evaluare dar și aspectele de îmbunătățit.

Oare de ce au lipsit din ,,nota de control” întocmită la o unitate școlară  tocmai acestea?

Posibile răspunsuri:

  1. Necunoașterea și nerespectarea prevederilor legale (date prin ordin de ministru) privind inspecția școlară.
  2. Metodele și procedeele de control și evaluare folosite de acest fost inspector școlar erau diferite de cele care ar fi trebuit folosite. Metodele preferate de obicei în inspecții de către inspectorul școlar G.T. erau: metoda ,,pumnului în gură,” ,,metoda chestionarului”, metoda ,,amenințării cu calificativul” sau chiar întrebări de genul: ,,Cine te crezi?” ,,Cum îți permiți?” până la afirmații: ,,Nu ți-e rușine?!” etc.
  3. Abuzul în funcție.
  4. Încercarea de rezolvare a unor situații conform propriilor interese sau conform ,,temei de casă” primite.

Ce poți înțelege când astfel de practici nu sunt singulare?

Dar dacă faci aceste lucruri  intenționat, deși ar trebui să știi că pot fi repercusiuni asupra activității de inspector ?

Aceasta înseamnă că dorești să exerciți o așa- zisă ,,influență sau putere” asupra nivelurilor inferioare. Iar metoda preferată este cea a  presiunii, presiune a ISJ, presiune exercitată în funcție de gândirea proprie a unora.

Incompetență sau neprofesionalism?                                            

          Abuz sau comandă?

Dar când un grup de 4 inspectori școlari merg la o unitate școlară pentru o inspecție tematică și din conținutul ,,notei de control” reiese aceeași procedură în redactarea ,,notei de control” în urma unei inspecții tematice? Trebuie menționat că dintre cei 4 inspectori școlari 2  erau inspectori școlari cu atribuții pe management educațional (unul ,,veșnic” indiferent de schimbarea culorilor, M.D.C.) și altul din cei 4 (F.P.), cu un an înainte a mers din sală de clasă în sală de clasă, întrerupând activitatea didactică și făcând acțiuni specifice altui sistem, nicidecum celui educațional (anchetarea). Iar despre al patrulea (G.P.) nu ar fi suficient o carte, nu un articol, prin urmare va face obiectul următoarelor articole.

Oare care să fie motivul pentru care doar 2 din 4 inspectori școlari au semnat ,,nota de control”? Din nota de control nu reiese că s-a realizat acțiunea de inspecție tematică decât pentru o zi.

Sau nu s-a redactat nota de control în aceeași zi sau pe loc?

Sau nu și-au asumat ceilalți ce scrie în nota de control?

Dar și când activitatea de inspecție școlară a fost pentru soluționarea unei reclamații, aceeași doamnă inspector școlar pe vremea aceea (G.T.) a uitat să respecte ordonanța privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, care prevede  că ,,în cazul în care prin petiție sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi soluționată de persoana în cauză sau de un subordonat al acesteia”. Atunci ce rost au declarațiile luate de la întreg corpul profesoral, aliat doar pentru că nu a fost lăsat să facă un fals? Iar dacă acest fals are legătură și cu gradațiile de merit, lucrurile devin mai interesante deoarece este vorba de bani.

Directorul de atunci (S.L.) își asumă nerespectarea calendarului prevăzut în ordinul de ministru privind gradațiile de merit, ,,arătând că a avut sprijinul ISJ în înregistrarea dosarelor și evaluarea lor” și inspectorii care realizează ,,nota de control” în urma ,,inspecției tematice” nu precizează în ,,notă” niciun aspect de îmbunătățit, motiv pentru care s-a continuat cu nerespectarea și a altor prevederi legale și în final cu demisie. Ori, o inspecție tematică trebuie să cuprindă și rubrica : ,,aspecte de îmbunătățit,” de care trebuie să se țină cont și probabil un termen până la care se realizează acestea.

Pentru a acționa exact și legal, conform regulamentului de inspecție școlară, ,,personalul din inspectoratul școlar trebuie să informeze corect și complet”. Ori neverificarea tuturor aspectelor semnalate denotă superficialitate, subiectivism, rea intenție, mușamalizare, incompetență etc.

Conform aceleiași ordonanțe privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor,, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit legii intervențiile sau stăruințele pentru rezolvarea unor petiții în afara cadrului legal”.

Nu a fost sancționată d-na fost inspector școlar (G.T.), dimpotrivă mutată pe 3 funcții de inspector într-un singur an. Cred că este o ,,performanță” din parte unui Inspectorat Școlar acest lucru. Și aceasta s-a realizat datorită ,,calităților” acestei doamne, muncii și abnegației cu care o presta.

Tot din notele de control ale acestui fost inspector școlar reies și alte aspecte : necunoașterea termenilor : ,,R.O.F.U.I.P.”, ,,R.O.I.”. Se schimbase de câțiva ani R.O.F.U.I.P. -ul și d-na inspector pe management educațional scria : ,,a fost prelucrat R.O.F.U.I.P.”, ,,nu s-a actualizat R.O.I.” Ori, R.O.F.U.I.P. este Regulamentul de Funcționare a Învățământului Preuniversitar. La nivelul unei unități de învățământ trebuiau realizate un regulament de organizare și funcționare și altul intern. Ce să mai intre și în detaliile legate de conținut ? Pentru a ști să faci o activitate de îndrumare și control trebuie să știi și conținutul acestor regulamente : cine trebuie să le realizeze, termenul de realizare, prevederile acestora și mai ales că trebuie să le aduci la cunoștința angajaților, dar și altele.

Nu știa nici diferența dintre: ,,proiect de buget” și ,,buget”.

Nu știa ce rol au unele proceduri într-o unitate de învățământ. Scria în ,,notele de control” : există proceduri SCIM și CEAC. (Același lucru îl face și acum în funcția de director.) Dar oare erau actualizate din punct de vedere legislativ sau a noii conduceri? Erau aduse la cunoștința angajaților ? Iar despre aspectele legate de conținutul acestor proceduri nu se specifica nimic în notele de control, deci nu erau importante pentru această doamnă.

Printre alte ,,acțiuni întreprinse” în timpul unor activități de inspecție școlară erau : ,,ridicarea unor note de relații.”

Dar, a mai realizat și note de control în baza ,,sesizărilor verbale”, ceea ce arată iar o lipsă totală a pregătirii sale ca inspector. Nu se iau măsuri pentru sesizări verbale, ci doar pentru cele scrise.

Și modalitatea de realizare a unui ,,proces verbal” asumat prin semnătură în urma participării la o cercetare disciplinară în calitate de reprezentant al ISJ ar fi interesant de analizat. Dar, depinde care a fost ,,comanda” și în acea situație. Evoluția de atunci, precum și cea ulterioară a lucrurilor pe acel segment sunt dovezi ale acelei ,,comenzi” (comandă de mușamalizare în acest caz).

Încă o practică a acestui fost inspector școlar împreună cu alte colege din același ISJ era să cheme directorii într-un birou din ISJ și să îi ,,pună la punct.” Toți trebuiau să fie subordonați, obedienți și cuminți.

Orice inspector școlar trebuie să aibă un comportament în conformitate cu politicile Ministerului Educației și strategiile ISJ de asigurare a calității. Un inspector școlar are obligația de a respecta în teritoriu legislația generală și specifică, ordinele și instrucțiunile Ministerului Educației, propunând măsuri pentru asigurarea legalității. Un inspector școlar ar trebui să consilieze și să consulte cadrele didactice, nu să le amenințe.

Conform prevederilor legale, inspectorul școlar are obligația de a acționa cu obiectivitate în activitatea desfășurată, bazându-se exclusiv pe documentele analizate în temeiul principiilor, indicatorilor, standardelor, metodologiilor de evaluare, precum și ale altor reglementari legale în domeniu, după caz, fără alte influențe externe. Astfel, angajatii oricărui Inspectorat Școlar nu au voie să se lase influențați de interese personale sau ale unor terți în formarea propriei opinii.

Dar nici acțiunile ca inspector pentru mișcarea personalului didactic nu ar trebui neglijate. De această dată, doar un aspect, deoarece acest ,,capitol” este unul cu multe implicații și necesită o mai vastă abordare.

Oare este posibil să îți exerciți o funcție într-o comisie județeană de organizare şi desfăşurare a unui concurs pentru ocuparea posturilor vacante sau rezervate la nivel de județ, fără să mai ai funcția de inspector școlar sau de director (cum prevede un ordin de ministru) ?

În nordul țării este posibil. Din comisia de organizare şi desfăşurare a concursului județean pentru ocuparea posturilor vacante sau rezervate puteau face parte în calitate de secretari doar directori sau inspectori școlari (art. 66 (1)  din  O.M.E.C nr. 5259/12.11.2019). Dar din decizia emisă de ISJ și aplicată rezultă că a participat și d-na G.T. în calitate de secretar (ca inspector școlar) la concursul județean, prin decizia inspectorului şcolar general. Numai că acest concurs s-a desfășurat în perioada 01- 04.09. 2020, iar detașarea în interesul învățământului pentru funcțiile de conducere expiră în 31 august a fiecărui an școlar dacă directorul sau inspectorul școlar nu au concurs. Să fi avut detașare pe funcția de inspector școlar pentru 3- 4 zile la începutul lunii septembrie 2020 pentru anul școlar în curs această doamnă? Posibil, dar nu există nicio dovadă pentru aceasta. ISJ a tăcut la acest aspect sesizat. Și termenul legal de 30 de zile a expirat. Oare de ce?

De aici se vede încă o dată scopul principal și modul de funcționare pe toate nivelurile al acestei doamne, fost inspector școlar: de mușamalizare pe toate nivelurile și de intimidare.

Maria Tudose

Leave a Comment

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *