Un director al unei unități de învățământ dintr-o zonă de nord a țării (V.F.) folosește diferite metode și tehnici din vremuri considerate de mult timp apuse. Nu este primul care adoptă astfel de abordări, fiind urmașul unui alt director, fost inspector școlar (G.I.T.), care avea practici similare.
Sub bagheta acestui director se mănâncă în continuare din porțiile copiilor, plătite de părinți, dar acest ,,sport” este practicat doar de angajații, care, se spune că au trecere pe la director.
Unii angajați ,,pofticioși” spun că, de fapt, directorul nu are nicio treabă cu mâncarea angajaților din porțiile copiilor.
În schimb, se continuă ideea fostului director (G.I.T.) de a închide blocul alimentar. Scopul este de a se bate palma cu o firmă de catering, care la zece porții pentru copii aduce o porție de mâncare ,,bonus” pentru angajați. La semnarea contractului are și ,,șeful” de câștigat.
Sunt și alte scopuri ascunse. Există unii angajați, considerați incomozi, care au aflat câteva ,,manevre manageriale.”
Când este vorba și de resturile alimentare- lucrurile sunt la fel. Unii angajați, care se știe că au trecut pe la director, pot scoate gratis punguțele norocoase, alții, în schimb, sunt arătați cu degetul prin metodele specifice acestui director.
Una se spune în ,,conciliul director” despre furnizorii de alimente și alta este realitatea, chiar dacă există recomandări de a renunța sau măcar de a diminua colaborarea cu un furnizor ,,deocheat.”
Dar, se pare că directorul a fost văzut de câteva ori în ,,vizită” pe la acel furnizor și a ,,rezolvat” lucrurile altfel. Iar în unitatea de învățământ, directorul joacă un teatru ieftin, aruncând zvonuri și dezinformări, deoarece la acest capitol este campion.
Directorul practică cu succes hărțuirea, amenință unele categorii de angajați, dar uită să dispună consemnarea în procese verbale a acestor practici.
Este în mod constant pe urmele unor angajați, după care îi întreabă dacă le place un astfel de tratament.
Există și categoria angajiților agreați de director care stau în pauze când și cât doresc, alții trebuie să își facă cerere scrisă dacă doresc pauză, în timp ce directorul are zile când își bea cafeaua la marginea străzii câte douăzeci de minute în timpul programului managerial.
Dacă întregul pachet de documente necesare funcționării instituției este achiziționat pe suma de 13000 lei de la o firmă specializată, se pare că directorul are timp de activitate de spionaj, de hărțuire, dar și de bârfă.
Cu certitudine, inspectorii școlari de la un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării cu rol în monitorizarea activității manageriale a acestui director au aprobat și cererile de pauză de cafea ale directorului pentru acest gen de management.
Maria Tudose