La o unitate de învățământ unui fost director (G.I.T.) i s-a permis realizarea mai multor activității care depășeau sfera legalității pe mai multe domenii de activitate și pentru că era unul dintre foștii inspectori școlari de la un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării.
Având în vedere multitudinea problemelor pe care le-a creat în acea unitate de învățământ acel director, (ajuns acolo și cu un scopul mușamalizării unor fapte prin tehnicile învățate când era inspector școlar), au apărut și unele dosare pe masa judecătorilor. Chiar dacă litigiile nu au fost împotriva unor angajați ai acelei unități de învățământ, o parte din aceștia au scos bănuți din buzunarul propriu pentru a plăti ,,servicii avocățești,” așa cum reiese din diverse documente elaborate de angajați ai statului român abilitați cu realizarea unor astfel de investigații. Se pare că fostul director nu i-a informat pe acești plătitori despre toate aspectele, investigațiile, controalele și implicațiile unor fapte la care au fost părtași.
,,Gurile rele” spun că lunar trebuiau scoși bănuți din pușculița personală de unii angajați sau foști angajați: P.C., I.C., S.L., A.R.M., M.N., A.F., R.I., D.M., P.O., B.L., O.A., P.A., P.M., C.E.
Directorul fusese inițial detașat în interesul învățământului pe funcția de conducere, apoi a devenit director cu concurs, care avea și un contract de management semnat cu inspectorul școlar general de la acel Inspectorat Școlar Județean din nordul țării. Conform contractului de management asistența juridică ar fi trebuit realizată prin consilierul juridic. În locul unor astfel de servicii oferite de Inspectoratul Școlar Județean din acea zonă a țării, o parte din onorarii au ajuns a fi plătite din contribuțiile personale ale unor angajați, care se cred în continuare sprijiniți, protejați și ținuți în brațe de unii sau de alții care au închis ochii, au acoperit astfel de fapte. Nu doar că se constituie în diferite ,,comisii sau comiții,” dar unii s-au cocoțat chiar și în consiliul de administrație al unității de învățământ de unde iau hotărâri peste hotărâri.
Pentru a se putea realiza în continuare unele acțiuni (și de această natură), acest fost director a devenit din director cu concurs – director detașat în interesul învățământului. Detașarea în interesul învățământului pe o funcție de conducere pentru unii care au permis astfel de fapte și au știință de ele din forurile superioare ale sistemului de învățământ înseamnă și contribuțiile din pușculița personală a unor angajați pentru plata unor servicii oferite instituției manageriate de un director, fost inspector școlar (G.I.T.).
Acest fost director nu a putut părăsi banca managerială de la o unitate de învățământ de stat până nu s-a jucat și cu niște contracte de muncă, decizii de numire a unor diriginți, fiind părtașă și la gestionarea unor copii în câteva formațiuni de studiu, unele care nu ar fi trebuit nici să existe conform legislației în vigoare la data aprobării acestora.
Există șase cadre didactice, care conform etapelor de mobilitate a personalului didactic, ar fi trebuit să aibă relații de muncă în urma unui contract de muncă încheiat cu fostul director (care îndeplinea și atribuții de angajator), contract care intra pe rol începând din 1 septembrie 2024. O parte din acestea au primit decizia de la un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării în data de 29 august 2024. Deci, anterior deciziei emisă angajarea acestora printr-un contract de muncă nu s-ar fi putut realiza. În contractele de muncă se notează numărul și data deciziei. Despre fișa postului acestor angajați iar nu se poate vorbi, funcționând aproape șase luni fără acest document, unele fiind chiar în primul an de activitate. Așadar, li s-a permis să facă ce vor într-o unitate de învățământ a căror activități manageriale și didactice sunt monitorizate de câțiva inspectori școlari de la un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării condus de un ,,general roșu” (P.M.C.).
Acești angajați (C.P., H.M., S.D.; S.I., B. A., C.V.) de la începutul anului școlar 2024- 2025 însă au primit atribuții ca diriginți, înainte de a avea relații de muncă în acea unitate de învățământ și înainte cu o zi de a avea și decizia de încadrare la acea unitate de învățământ emisă de un Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării, respectiv în data de 28 august 2024, fără a se respecta și procedurile Ministerului Educației. Evident că foștii colegi inspectori școlari ai acestui director (G.I.T.) au acoperit aceste aspecte prin diferite tehnici. Unii angajați de la un Inspectorat Teritorial de Muncă din aceeași parte de nord a țării consideră ba că un angajator are dreptul de a stabili structura organizatorică și statul de funcții al aparatului propriu, ba că niște contracte de muncă ar ține doar de latura organizatorică și administrativă, ba că au anumite limite de competență, aruncând problema în ,,ograda EDUCAȚIEI,” la forurile superioare județene, care la rândul lor s-au ocupat de fel de fel de mușamalizări.
Prima organigramă asumată tot de un director detașat în interesul învățământului (V.F.) pentru anul școlar curent a avut număr de înregistrare din data de 18 decembrie 2024 și cuprindea angajați care nu își mai exercitau atribuțiile în acea unitate de învățământ în anul școlar curent, organigramă aflată și pe site în cadrul unui proiect de dezvoltare instituțională. A doua organigramă are număr de înregistrare din data de 20 decembrie 2024, dar nu a fost aprobată de consiliul de administrație al unității de învățământ așa cum prevede un regulament al domeniului educațional, aceasta fiind considerată un document managerial de evidență.
Statul de funcții din 1 octombrie 2024 ar fi fost aprobat de forul superior abia la finalul lunii noiembrie 2024.
Deci, cam așa stă treaba cu aspectele organizatorice și administrative invocate de instituțiile statului cu atribuții și de control și de inspecție a muncii.
Când unii angajați cu atribuții privind INSPECȚIA MUNCII au și atribuții de control a aplicării legilor statului român cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă și nu o fac, înseamnă fie că își permit, fie că acei angajați au diferite înțelegeri sau interese, fie că în această țară unii pot încasa salariu după salariu în timp ce alții nu au ce mânca.
Angajați care au atribuții privind INSPECȚIA MUNCII pot, potrivit legislației, informa autorităţile competente despre ABUZURILE legate de aplicarea legilor în vigoare. Faptul că nu o fac, nu înseamnă că acestea se șterg cu buretele sau nu pot fi demascate de alții sau alte instituții ale statului unde mai există și angajați corecți, profesioniști și dornici de a scăpa de corupție și abuzuri.
Când și unii angajați ai unui Minister al Muncii actual agreează practicile unor angajați dintr-o zonă de nord a țării de la un Inspectorat Teritorial de Muncă, ,,tentaculele caracatiței” se concretizează parcă mai bine, precum și înțelegerile și interesele unora.
Cât timp același Inspectorat Școlar Județean dintr-o zonă de nord a țării are o inspecție tematică pe rol care verifică inclusiv implementarea standardului de ETICĂ și INTEGRITATE, unii directori (V.F.) își permit luxul de a nu avea desemnat nici un consilier de etică. Despre etica și integritatea celor manageriați lucrurile sunt cât se poate de evidente, dar unii dintre cei care ar trebui să aibă o activitate de control corectă, legală, obiectivă și bazată pe profesionalism și-au permis să realizeze inclusiv rapoarte care sunt contrare realității, faptelor și documentelor și continuă să practice activități chiar de inspector școlar ,,monitor” (F. N.).
Etică sau corupție?
Integritate sau abuzuri?
Corectitudine sau mafie?
Competență sau incompetență?
Legalitate sau interese?
Profesionalism au complicitate?
Maria Tudose