În unitățile și instituțiile care se ocupă de educația copiilor fie că sunt publice sau private ar trebui respectate niște norme. Evident că acestea sunt prevăzute în legislație și la nivelul fiecărei instituții ar trebui să existe persoane angajate care să monitorizeze sau să controleze respectarea acestora.
Numai că există și excepții. Într-o zonă de nord a țării un director (G.I.T.), obișnuit cu încălcarea diferitelor norme sau reguli de igienă în unitatea pe care o ,,păstorește” chiar de către el însuși, după ce a folosit diverși subordonați în tot felul de roluri, dezvăluindu-le din tehnicile manageriale care nu se găsesc în cărțile de management, dar pe care le-a deprins de pe vremea când era inspector școlar la un Inspectorat Școlar Județean din nordul țării, permite frecvent astfel de derapaje.
Astfel părul capului angajaților care servesc mâncarea copiilor trebuie acoperit de către fiecare angajat cu astfel de atribuții. Intrarea în blocul alimentar se face de către cei care au diferite sarcini acolo pe parcursul unei zile și trebuie să se realizeze respectând un anumit protocol. Când unii angajați se plimbă în curte cu papucii cu care patrulează la spălarea veselei în blocul alimentar sau la servirea mâncării în sala de mese atunci înseamnă că nu se cunosc regulile și normele de igienă sau dacă se cunosc nu se respectă. Orice angajat își poate permite acest lucru atunci când are în primul rând protecția șefului. După ce un angajat are șeful la mână, lucrurile sunt scăpate de sub control și angajatul începe să facă ce dorește. Atribuțiile din fișa postului sunt facultative pentru unii subordonați, aceștia știind că cine ar trebui să constate și să sancționeze anumite nereguli este ,,legat la mâini.” Iar alte atribuții sunt îndemnați să nu le realizeze în defavoarea beneficiarilor.
Un șef, în primul rând trebuie să fie un model pentru angajați. Când acesta nu mai poate controla subordonații și aceștia își permit să facă ce doresc și în ce condiții doresc, atunci este vorba și de alte aspecte.
Există în unele unități sau instituții care se ocupă de educație și angajați care au atribuții privind respectarea normelor sanitare, de igienă, alimentare, etc. Indiferent că sunt angajați din sistemul educațional sau din alte sisteme, dacă atribuțiile lor sunt și de verificare a normativelor existente în domeniul sanitar în anumite spații și nu sunt respectate nici de către ei fie că este vorba de încălțăminte sau alte aspecte, atunci se poate vorbi în acea instituție de o insulă în care fiecare face ce dorește, cum dorește și când dorește.
Astfel de obiceiuri pun în pericol sănătatea beneficiarilor și demonstrează competența sau incompetența unora, nivelul lor, încrengăturile și susținerea de care beneficiază, ajungând a-i eticheta pe mai marii lor numiți din pixuri ,,colorate,” care au atribuții de îndrumare, consiliere sau control și permit astfel de derapaje.
Persistența în greșeală este o altă dovadă a încrengăturilor, mușamalizărilor și diferitelor practici instituționale sau între instituții specifice unora în detrimentul copiilor, care ar trebui să beneficieze de servicii de calitate în instituțiile în care frecventează.
Maria Tudose